Companiile de leasing estimeaza ca fraudele le-au generat pierderi de 10-20 milioane de euro in 2008, acest fenomen avand cea mai mare amploare in cazul finantarilor pentru echipamente. Intelegerile dintre furnizori si cumparatori au facut ca acelasi bun sa fie finantat de mai multe ori. Frauda medie este intre 5.000 euro si 18.000 euro.
"Trebuie sa luam masuri pentru a combate acest fenomen", a declarat Jean Claude Boloux, director general la BRD Sogelease si presedinte al Asociatiei Societatilor Financiare (ALB Romania). El a precizat ca volumul fraudelor se ridica la 10-20 milioane euro.
Scaderea vanzarilor are si parti bune
"Suntem chiar norocosi pentru ca din cauza pietei - finantarile fiind reduse in acest inceput de an - fraudele nu s-au mai resimtit atat de mult in 2009", a spus Boloux.
Fraudele se produc mai mult in cazul finantarilor de echipamente si mai putin in zona auto. "Echipamentele sunt mult mai susceptibile la fraudare pentru ca nu beneficiaza de un regim de inmatriculare, ca in cazul autoturismelor", afirma Andrei Brasoveanu, managing partner la firma de avocatura Ciurtin, Brasoveanu & Partners.
El subliniaza ca cele mai frecvente fraude au valori cuprinse intre 5.000 si 18.000 euro. "In mediul de combatere a fraudelor - fata de acum 5-10 ani - vremea tunurilor a trecut si s-a ajuns la o lupta in transee la baioneta", spune Andrei Brasoveanu.
Finantari multiple pentru un singur bun
Principala forma de frauda ia forma intelegerilor dintre furnizorul si cumparatorul echipamentelor. De regula, furnizorul emite mai multe facturi pentru acelasi bun, cu care cumparatorul merge la mai multe companii de leasing in aceeasi zi.
Cum acestea nu pot verifica unde a mai depus solicitantul cereri, ele ajung sa finanteze acelasi bun. Infractorul plateste avansul minim de 20% o singura data, iar apoi incaseaza de cateva ori valoarea bunului achizitionat.
Uneori, infractorii obtin finantare cu complicitatea angajatilor firmei de leasing, care ii "asista" in intocmirea dosarului perfect. "Au fost cazuri cand un angajat a dat informatii despre actele care trebuie depuse, in ce forma trebuie depuse si in ce succesiune, astfel incat comitetul de risc sa avizeze cererea de la prima citire, fara sa mai ceara acte suplimentare", a precizat Brasoveanu.
Din acest motiv, companiile de leasing cer ajutorul autoritatilor pentru a diminua fraudele. "Am semnat un protocol cu Politia si am luat masuri pentru a eradica acest fenomen", afirma Jean Claude Boloux. In plus, el solicita ca institutiile financiare nebancare sa aiba acces la Centrala Riscurilor Bancare. Aceasta baza de date este administrata de BNR si cuprinde informatii despre toate creditele acordate cu valori mai mari de 20.000 lei.
Andrei Brasoveanu spune ca definitivarea noului proiect de Cod Penal va ajuta companiile de leasing, deoarece acesta extinde sfera infractiunilor, prevazute in mod expres. Un punct slab este insa ca penalizarile au fost reduse in majoritatea cazurilor.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
