Procedurile de restituire a TVA se pot dovedi greoaie in practica, functie de nivelul de birocratie al fiecarei tari, de legislatia in vigoare, de resursele financiare ale tarii respective, etc. Mai exact, majoritatea statelor membre solicita ca cererile de rambursare si documentele ce vin in sprijinul solicitarii sa fie depuse in limba lor oficiala, la un anumit sediu al autoritatilor fiscale (nu intotdeauna usor accesibil nerezidentilor), in format fizic, etc, fapt ce ingreuneaza procesul de rambursare efectiv (adica, depunerea cererilor, analiza documentelor si tranzactiilor in cauza, colaborare cu autoritatile, etc).
Mai mult decat atat, majoritatea autoritatilor fiscale solicita prezentarea de documente in original (de ex. facturile de achizitie, documentele de plata, contracte, etc) in scopul acordarii rambursarii de TVA. Acest aspect duce de cele mai multe ori la renuntarea la cererea de rambursare, deoarece companiile risca fie amenzi mari, fie riscuri de nedeductibilitate (nu numai a TVA cat si a cheluielilor cu serviciile / bunurile pentru care se solicita rambusarea), in cazul in care si autoritatile din tara de rezidenta solicita pe parcursul controalelor aceleasi documente in original.