Legea care prevede ca radarele Politiei Rutiere pot fi amplasate doar pe masini marcate si in zone presemnalizate a fost contestata de care presedintele Klaus Iohannis la Curtea Constitutionala. Printre altele, seful statului afirma daca legea incalca „dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei”.
Actul normativ, care a trecut de Parlament la inceputului lunii iulie, obliga politistii rutieri sa foloseasca radarele doar pe masini inscriptionate si in locuri semnalate cu panouri rutiere afisate inainte cu 500-1000 de metri inainte in localitate si 2 - 4 km in afara localitatii.
Presedintele isi argumenteaza decizia, printre altele, prin faptul ca in afara zonelor semnalizate, unde se pot monta radare, politistii rutieri sunt lipsiti „de posibilitatea de a proteja interesul general, al asigurarii sigurantei pe drumurile publice”, respectiv „de prerogativa sanctionarii incalcarilor legii”.
„Ca o consecinta, conducatorii auto ar putea intelege ca pe segmentele de drum fara panouri de avertisment pot depasi viteza legala fara a fi sanctionati. Drept urmare, aplicarea legislatiei rutiere in ceea ce priveste viteza de circulatie pe drumurile publice va fi lipsita de componenta sanctiunii si se va indeparta de la scopul ei, anume acela de a proteja viata si integritatea corporala a tuturor participantilor la trafic”, argumenteaza Klaus Iohannis, in sesizarea de neconstitutionalitate.
Ce se intampla cu amenda aplicata in zona nesemnalizata?
“Consideram ca aceasta solutie legislativa se indeparteaza de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la imbunatatirea sigurantei rutiere. Legislatia actuala prevede ca „indrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie pe drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care are obligatia sa ia masurile legale in cazul in care constata incalcari ale acestora”. In acest context, apreciem ca activitatile politiei rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulatie nu trebuie sa se rezume la actiuni vizibile si presemnalizate, in caz contrar aceasta urmand a se afla in imposibilitatea de a-si indeplini obligatiile si atributiile prevazute de lege”, se mentioneaza in document.
Mai mult, actul normativ contestat de presedinte prevede ca nerespectarea prevederilor referitoare la presemnalizare “se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare a contraventiei si cu sanctionarea politistului” care l-a intocmit.
In acelasi timp, legea este neclara intrucat lasa la latitudinea administratorului drumului public indeplinirea obligatiei de a asigura si monta panouri de atentionare, la solicitarea politiei rutiere, fara a prevedea sanctiuni pentru acesta in cazul in care nu-si indeplineste obligatia. In acelasi timp, politistul care aplica amenda poate fi sanctionat pentru ca autoritatea locala nu si-a facut treaba.
Contravenientul nu mai poate contesta amenda
O alta schimbare contestata se refera la documentul prin care se aplica sanctiunea. Nou lege spune ca agentul de circulatie poate aplica amenda doar pe baza chitantei prin care contravenientul plateste la fata locului, fara a se mai emite si procesul verbal de constatare. In acest caz, insa, nu se mai ofera posibilitatrea contestarii amenzii.
“Din dispozitiile art. 109 alin. (13) din legea criticata rezulta ca prin achitarea amenzii contraventionale, pe loc, agentului constatator, persoana sanctionata renunta la exercitarea cailor de atac prevazute de lege. Or, prin lipsirea contravenientului de posibilitatea de a solicita unei instantei de judecata constatarea nelegalitatii respectivului act, o atare reglementare aduce atingere chiar dreptului fundamental al liberului acces la justitie prevazut de art. 21 din Constitutie”, se sustine in motivare.
Si in privinta veniturilor din amenzi, noua lege creeaza confuzie. Aceasta prevede ca amenzile de circulatie sunt venituri la bugetele locale, fara a face diferentierea intre localitatea in care isi are domiciliul contravenientul si cea in care se aplica amenda. In prezent, amenda intra in contul autoritatii in care isi are domiciliul cel sanctionat.
Termen prea scurt pentru intrarea in vigoare
Totodata, Legea nu contine dispozitii referitoare la intrarea sa in vigoare la o data ulterioara publicarii, astfel ca intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii, termen insuficient, in opinia presedintelui, pentru amplasarea panourilor de semnalizare.
“Asadar, orice actiune de combatere a vitezei excesive, intreprinsa de politia rutiera de la momentul intrarii in vigoare a legii si pana la montarea, de catre administratorul drumului public a panourilor de atentionare cu privire la existenta radarelor, va fi lovita de nulitate. Mai mult, politistii care vor incerca sa isi exercite atributiile in aceste conditii vor fi pasibili de sanctiuni”, se subliniaza in motivare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
