Cu un deficit bugetar in crestere si cu dobanzi de refinantare a datoriei publice printre cele mai mari din Europa, cu un buget ale carui venituri merg aproape exclusiv pe plata salariilor si pensiilor, viitorul economiei romanesti nu suna deloc bine iar ajustarile dure ne pandesc dupa colt.
Estimarea deficitului bugetar pentru 2020 este cuprinsa intre 8,6 si 9,4% din PIB potrivit Consiliului Fiscal (CF). Chiar si in ipoteza in care economia ar creste anul viitor cu aproape 5% ,punctul de plecare pentru deficitul bugetar din 2021 ar fi de 7,5% subliniaza CF, o valoare apreciabila. Potrivit calculelor institutiei, datoria publica ar urma sa se apropie de 46% din PIB in 2020 si sa treaca de 54% din PIB anul urmator.
Ne apropiem deci de pragul impus de tratatul de la Maastricht (60%), in conditiile in care in 2008 Romania avea o datorie publica de numai 12% din PIB. A urmat apoi ajutorul de la FMI in 2010 (la care este posibil sa apelam din nou in 2021, dupa alegeri) si efectul pandemiei in 2020 si iata cum unul dintre principalele atuuri ale Romaniei pentru aderarea la zona euro (datoria publica mica) e pe cale sa se spulbere.
Exista o statistica interesanta privind cresterea datoriei publice pe cap de locuitor in pandemie, avand ca sursa Eurostat si datele raportate dupa primul trimestru de statele europene, iar Romania domina topul din regiune cu o crestere de 265 euro, urmata de Slovacia cu 210 euro, Estonia cu 110 euro, Cehia 85 de euro, Letonia cu 25 de euro. Bulgaria, vecina noastra, a bifat o crestere a datoriei de numai 4 euro/locuitor.
Interesant de remarcat, nu toate statele europene s-au scufundat in datorii. In Suedia datoriile s-au redus cu 498 euro/locuitor (Suedia nu a avut de altfel blocare a economiei), in Ungaria cu 635 euro, iar in Polonia cu 82 euro.
Ne refinantam la costuri mari
In cazul Romaniei nu numai apropierea de pragul de 60% din PIB ar trebui sa ne preocupe, ci si costurile de finantare ale acestei datorii.
Daca la nivelul zonei euro costurile de finantare pentru bondurile pe 10 ani sunt in jur de 0,2% pe an in medie, iar in UE27 media este de 0,31%, Romania are peste 4% pentru datoriile in euro, o cifra imensa in aceste conditii.
Spre comparatie, cei care stau cel mai prost in acest top dupa noi sunt ungurii (dobanda de 1,94%), polonezii (1,96%), grecii (dobanda de 1,34%) si cehii (1,32%).
In Germania avem o dobanda de -0,47% (se plateste pentru a imprumuta statul german, luand mai putin decat ai depus), in Franta de -0,16% si in Olanda de -0,3%.
Iar Romania nu se poate imprumuta preponderent din piata interna, precum Japonia, unde dobanzile sunt mai mici, trebuie iesit periodic si in pietele externe pentru a completa deficitul bugetar in crestere.
Cu alte cuvinte, nu are importanta ca Romania si Polonia au datorii asemanatoare ca procent din PIB, cata vreme platim dobanzi de doua ori mai mari ca polonezii-in timp va fi din ce in ce mai greu de refinantat aceasta povara.
In plus, sperantele ca cresterea economica sa corecteze treptat aceste neajunsuri par exagerate acum, motorul cresterii economice din ultima vreme a fost consumul sustinut de cresterea salariilor. Numai ca in acest moment cheltuielile cu salariile si pensiile au depasit 90% din PIB iar spatiu de manevra nu prea mai exista.
Sfarsitul de an va fi totusi unul relativ linistit, 2020 fiiind an cu doua randuri de alegeri, cele locale din septembrie si cele generale de la sfarsitul anului. Din 2021 noul Guvern, la adapostul unui mandat de 4 ani, va trebui sa ia taurul de coarne si sa incerce sa regleze veniturile si cheltuielile statului. Iar daca Romania pierde statutul de investment grade si ajunge in categoria junk, retrogradata de agentiile de rating, ajustarile pot fi relativ dure.
Asta ar presupune cresteri de taxe si impozite, acord cu FMI, reducerea aparatului bugetar, privatizari pentru completarea veniturilor statului. Nici cota unica nu este in siguranta in acest scenariu, nici pachetul ultramajoritar al statului la Hidroelectrica si, evident, nici leul la aceleasi repere fata de euro ca in prezent. Sa pregatim deci parasutele pentru o aterizare mai dura a puterii de cumparare in urmatoarea perioada, poate chiar pe finalul anului viitor.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
