Jumatate din statele UE au stabilit plafoane maxime pentru costul creditului, cu scopul de a proteja consumatorii de practicile abuzive din partea finantatorilor. De cele mai multe ori, plafoanele sunt ajustabile in timp, tinand cont de evolutia pietelor financiare. In Romania, nu exista un plafon maxim pentru costul creditelor acordate populatiei.
In toate statele membre ale UE, legislatia interzice camataria, prin Codul Civil si/sau Codul Penal. In general, aceasta practica este vazuta o incercare de a exploata lipsa de experienta sau slabiciunile unei persoane, pentru a obtine un avantaj disproportionat de mare, arata un studiu recent publicat de Comisia Europeana pe tema restrictiilor privind costul creditelor pentru populatie.
Si in Romania, camataria este incriminata, insa penalizarile se aplica numai daca imprumuturile scumpe se acorda de catre persoane neautorizate. In cazul finantatorilor autorizati, nu exista restrictii de acest fel.
Multe state au dezvoltat acest concept si au stabilit un cadru legal precis pentru identificarea imprumuturilor scumpe si interzicerea acestora. Restrictii impuse se aplica inclusiv pentru institutiile de credit autorizate.
Studiul Comisiei Europene identifica limitari cu privire la costul maxim al creditului in 14 state: Belgia, Franta, Germania, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania.
In cele mai multe cazuri, costul maxim al creditului este indexat periodic in functie de un reper, cum ar fi rata dobanzii practicata de banca centrala sau nivelul mediu al ratei dobanzii (ori DAE medie) la creditele acordate, conform statisticilor oficiale.
Creditele din Romania nu ar supravietui in Franta
Franta este una din tarile cu o traditie indelungata in folosirea plafoanelor pentru costul maxim al creditelor. Rata dobanzii la imprumuturi nu poate depasi cu mai mult de 33% DAE medie a pietei. Plafonul este diferit in functie de tipul de credit si suma imprumutata.
De exemplu, in aprilie 2010, creditele ipotecare cu dobanda variabila avea un plafon maxim al ratei dobanzii de 5,72%. Orice imprumut mai scump era interzis prin lege. Nu este greu de observat ca multe dintre creditele ipotecare de la noi au dobanzi ce depasesc pragul maxim permis in Franta.
In cazul creditelor de consum, ofertele de la noi intra si mai mult in zona rosie. In Franta, creditele de nevoi personale de peste 1.500 euro nu puteau avea o rata a dobanzii mai mare de 8,85% in aprilie 2010.
Belgia are un sistem de plafonare si mai strict deoarece impune plafoane nu pentru rata dobanzii, ci pentru DAE. Astfel, finantatorii nu mai pot transfera in comisioane o parte din costul creditului pentru a ocoli legislatia.
Nivel maxim al DAE este stabilit prin decret regal, fiind diferit in functie de tipul creditului si suma imprumutata. De exemplu, pentru creditele de consum mai mari de 5.000 euro, DAE nu putea depasi 12,5% in aprilie 2010.
Dintre noile state membre, Slovenia a introdus plafoane maxime pentru rata dobanzii la credite, care nu poate depasi dublul DAE medii practicate de banci, conform statisticii bancii centrale.
Si Polonia are un mecanism similar de protejare a consumatorilor. Rata maxima a dobanzii la un credit nu depasi cu mai mult de 4 ori nivelul ratei dobanzii lombard a Bancii Nationale a Poloniei. In prezent, rata lombard este 5,25%, ceea ce inseamna ca rata dobanzii la credite este plafonata la 21%.
Plafonul de dobanda limiteaza accesul la credit pentru clientii cu venituri mici
In Romania, nu exista un sistem similar, prin care costul creditelor pentru populatie sa fie plafonat, astfel ca finantatorii au libertate deplina in stabilirea dobanzilor.
Studiul arata ca, in tarile in care astfel de plafoane functioneaza, acest lucru a condus la limitarea accesului la credit pentru clientii riscanti. Persoanele afectate sunt cele cu venituri scazute, care de obicei se pot imprumuta doar la costuri foarte mari.
Un astfel de debuseu functioneaza la noi prin intermediul creditelor la domiciliu, unde DAE trece in mod obisnuit de pragul de 100%. Ca si in alte tari, aceste credite au o pondere scazuta in totalul creditarii, astfel ca evolutia lor nu influenteaza volumul de imprumuturi acordate la nivelul pietei.
Excluderea de la finantare a persoanelor cu venituri scazute nu este neaparat un aspect negativ, precizeaza studiul. Clientii cu venituri mici tind sa accepte orice credit indiferent de cost, astfel ca sunt dispusi sa se imprumute chiar si in conditii care le pot fi nefavorabile pe termen lung. Uneori, insa, un credit are efecte negative mai mari asupra situatiei financiare a unei persoane decat lipsa accesului la acel imprumut.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
