Clientii cu dificultati financiare nu mai pot reveni la derularea normala a contractului de credit atunci cand banca aplica penalizari mari de intarziere. Din acest motiv, majoritatea statelor europene au impus plafoane pentru dobanzile penalizatoare practicate de banci. Romania este una dintre cele 5 tari unde nu exista restrictii de acest fel.
Restantele la credite apar, de regula, atunci cand clientul se confunta cu dificultati financiare, care conduc la o scadere drastica a veniturilor. In astfel de situatii, bancile stabilesc penalizari de intarziere pentru fiecare zi de neplata.
In cazul in care aceste penalizari ating valori ridicate, clientii nu vor mai putea achita sumele restante, pentru ca derularea contractului sa revina la normalitate. Mai mult, sunt sanse mari ca venitul clientilor sa nu fie suficient nici macar pentru plata penalizarilor. Astfel, suma datorata va creste accelerat de la o luna la alta, ducand in cele din urma la inceperea executarii silite.
Nivelul penalizarilor este sub controlul finantatorului
Pentru a preveni astfel de situatii, majoritatea statelor din UE au luat masuri pentru protejarea consumatorilor, stabilind plafoane maxime pentru rata dobanzii penalizatoare. Necesitatea acestor reglementari a provenit si din faptul ca dobanzile penalizatoare sunt de cele mai multe ori stabilite unilateral de catre finantator, in conditiile in care nu se manifesta presiuni concurentiale in aceasta zona.
Din aceste motive, 22 de state membre ale UE au introdus restrictii pentru nivelul maxim al dobanzii penalizatoare. In prezent, doar 5 state – printre care si Romania – nu dispun de masuri de siguranta de acest fel, arata un studiu publicat de
Comisia Europeana.
Restantierii din Germania ies mai ieftin decat un credit Prima Casa din Romania!
In Marea Britanie, legea creditului de consum interzice bancilor sa perceapa dobanzi mai mari pentru sumele restante decat cele parcticate in derularea normala a creditului.
La fel se intampla si in Franta, unde Codul Consumului stabileste ca in caz de neplata, finantatorul trebuie sa aplice aceeasi dobanda ca cea din contract pentru sumele restante. Acest mecanism se aplica atat la creditele de consum, cat si la creditele ipotecare.
In cele mai multe tari, nivelul maxim al dobanzii penalizatoare este indexat in functie de o rata de referinta.
In Germania, rata dobanzii penalizatoare la un credit de consum nu poate depasi cu mai mult de 5 puncte procentuale rata dobanzii de baza a Bundesbank (banca centrala a Germaniei).
Iar in cazul creditelor imobiliare, plafonul este de 2,5 puncte procentuale peste dobanda Bundesbank. Avand in vedere ca dobanda bancii centrale este de 0,12% in prezent, dobanda penalizatoare este limitata la 2,62% la creditele de locuinte!
Greu de crezut, dar a fi restantier in Germania inseamna sa platesti dobanzi de cateva ori mai mici decat clientii cu istoric de plata excelent din Romania sau chiar decat dobanzile din cadrul programului Prima Casa, unde statul garanteaza imprumutul.
Practici similare exista si multe din noile state membre ale UE. In Estonia, dobanda penalizatoare nu poate depasi cu 7 puncte procentuale nivelul dobanzii BCE, ceea ce inseamna ca plafonul este in prezent de 8%.
In Slovenia, rata dobanzii penalizatoare nu poate depasi cu mai mult de 50% nivelul dobanzii penalizatoare practicate de stat (9%), plafonul actual fiind la 13,5%. Chiar si Bulgaria dispune de reglementari care limiteaza dobanda penalizatoare la credite. Pentru finantarile in euro, plafonul este de 10 puncte procentuale peste Libor la 3 luni, iar pentru imprumuturile in leva – 10 puncte procentuale peste dobanda bancii centrale.
Legislatia autohtona protejeaza temporar clientii carora le-au scazut veniturile
Romania este una din putinele tari care nu limiteaza dobanzile penalizatoare practicate de banci. Situatia s-a imbunatatit insa semnificativ dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2010, care a impus ca dobanda penalizatoare sa fie calculata doar pentru sumele restante. Anterior, bancile aplicau formule proprii, care putea face ca penalizarile sa atinga
valori enorme comparativ cu suma restanta.
O alta limitare este prevazuta la art. 38, alin. 2 din OUG 50/2010, care limiteaza dobanda penalizatoare la maxim 2 puncte procentuale peste rata dobanzii din contract, in caz de somaj, deces al sotului/sotiei, reducere a salariului cu mai mult de 15%. Aceste limitari se aplica insa doar timp de 12 luni de la aparitia evenimentului.
Intarzierea la plata da sansa unor profituri excesive
In cadrul procesului de dezbatere publica derulat de ANPC inainte de aparitia OUG 50/2010, Conso.ro a venit cu propunerea introducerii unei restrictii legate de dobanda penalizatoare. Propunerea Conso.ro a fost mai radicala decat prevederea adoptata de guvern in cadrul OUG 50/2010.
Astfel, noi am cerut ca restrictia sa se aplice pentru toti clientii bancilor, nu doar pentru cei aflati in situatii speciale: “rata dobanzii aplicabila in cazul creditelor restante nu poate depasi cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobanzii aplicata in cazul in care creditul nu inregistreaza restante.”
Asa cum demonstreaza si exemplele din alte state, o asemenea abordare este una fireasca la nivelul UE. Nu este corect ca intarzierea la plata sa constituie o oportunitate pentru obtinerea unui profit excesiv de catre banci, deseori pe seama unor persoane confruntate cu dificultati financiare.
Mai mult, din practica, se observa ca volumul creditelor neperformante nu a fost nici un moment descurajat de procentul dobanzii penalizatoare. Dimpotriva, volumul acestora a crescut foarte mult de la o luna la alta.
In lipsa restrictiilor impuse prin lege, bancile autohtone continua sa practice dobanzi penalizatoare mult mai mari decat cele aplicate in derularea normala a contractului de credit.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
