Dupa ce am stabilit ponderea cheltuielilor uzuale in totalul veniturilor, alocarea sumelor ramase pentru constituirea unui fond de urgenta, respectiv pentru plasarea lor in produse destinate economisirii si investitiilor este urmatorul pas.
In cele ce urmeaza, prezentam cele mai importante elemente de care trebuie sa tineti seama pentru a lua cele mai bune decizii.
Prima etapa in creionarea unei strategii de gestionare eficienta a resurselor financiare de care dispunem este sa stabilim care este ponderea medie a cheltuielilor uzuale intr-o luna. Cat ar reprezenta insumate achizitia de alimente, haine, costurile de transport, cheltuielile cu copii, plata utilitatilor, chiria/rata la creditul ipotecar, ratele la creditele de consum, vacantele, etc?
Sumele pot varia de la luna la luna, astfel incat ar fi mai sigur cand calculam o medie a acestora sa aplicam un procent de multiplicare de 10-20% pentru orice cost neprevazut (cresterea unor tarife, aparitia unor costuri neluate in calcul).
Ce pondere ar avea aceste cheltuieli in totalul veniturilor? Daca aceasta este mai mica de 80% si totusi nu reusim niciodata sa punem bani deoparte pentru economii si investitii, iar orice cheltuiala neprevazuta ne face sa apelam de urgenta la prietenii mai chibzuiti in gestionarea finantelor personale, inseamna ca ar fi cazul sa adoptam o strategie care sa ne disciplineze in alocarea resurselor.
Primul pas-fondul de urgenta
Inainte de a ne gandi la sume economisite care sa se multiplice prin acumularea dobanzilor sau la investitii care sa creasca nesperat pe termen mediu-lung, ar trebui sa avem niste bani pusi de-o parte pentru un fond de urgenta.
La acest fond apelam cand atunci cand apar cheltuieli neprevazute-probleme de sanatate, o reparatie de urgenta a autoturismului, o reparatie de urgenta in casa care nu este acoperita de asigurare, diferite oportunitati (o vacanta “last minute” la un pret nesperat de atractiv, etc). De asemenea, existenta unui fond de urgenta este salvator cand angajatorul decide sa disponibilizeze o parte din personal si noi suntem pe respectiva lista.
Cat de mare ar trebui sa fie acesta? Daca ne referim la exemplul de mai sus-cel putin echivalentul a 3 salarii nete lunare pentru a putea rezista mai bine de 3 luni fara a ne scadea semnificativ standardul de viata cat timp ne cautam un nou job.
Constituirea unui fond de urgenta ar trebui sa fie primul pas in gestionarea eficienta a finantelor personale. Dar nu este neaparat obligatoriu sa asteptam sa strangem cele 3 salarii pentru a trece la urmatorul pas-o strategie de economisire si investitii. O parte din banii economisiti lunar pot fi directionati spre fondul de urgenta, iar alta parte poate fi utilizata pentru plasamente cu randamente mai mari. In acest fel, banii se acumuleaza in paralel din mai multe directii.
Unde pastram aceste sume?
Banii pentru fondul de urgenta trebuie sa fie accesibili imediat, iar din acest motiv ar trebui pastrati in conturi curente sau conturi de economii.
Spre deosebire de contul curent care rareori primeste dobanda, un cont de economii poate sa aduca o dobanda anuala de 2-3% (la mijlocul lunii septembrie 2024), in functie de banca, iar avantajul fata de un depozit la termen standard este ca se pot face alimentari si retrageri oricand, fara sa ne legam de o anumita scadenta.
O alternativa la contul de economii este planul de acumulare, care presupune stabilirea unei anumite sume cu care sa fie alimentat lunar si mentinerea acestei ritmicitati cel putin un an de zile. Retragerile se pot face de asemenea oricand, cu mentinrea unei sume minime in cont. Dobanzile sunt usor peste cele ale conturilor de economii, in zona 4-4,5%.
In cazul in care pastram fondul de urgenta intr-un cont curent, o strategie eficienta pentru alimentarea sa periodica este sa folosim optiunea direct debit. In acest fel stabilim o anumita suma care sa ne plece lunar din contul in care primim salariul spre contul in care vrem sa constituim fondul de urgenta.
Pentru eficienta si pentru a nu ne incurca in calcule, ar fi bine sa existe conturi diferite pentru incasarea salariului si pastrarea fondului de urgenta.
Strategii de economisire si investitii-ce profil de risc avem?
Stabilirea tolerantei la risc este primul pas in stabilirea unei strategii de economisire si investitii. In general, oamenii prefera sa investeasca preponderent in instrumente cu venit fix cand se apropie de varsta pensionarii si sunt gata sa isi asume riscuri mai mari la 25-35 de ani, alegand fondurile mutuale diversificate sau actiunile listate cumparate direct.
Multi aleg insa o strategie combinata-de exemplu 50% plasamente cu venit fix si grad mic de risc (depozite, titluri de stat), 30% instrumente de risc mediu (fonduri mutuale de obligatiuni, fonduri diversificate) si 20% in plasamente cu risc ridicat (fonduri de actiuni, actiuni, etc)
Dar nu este vorba doar despre varsta cand ne decidem cum alocam resursele financiare, ci si de cunostintele acumulate pana atunci si de profilul de risc al fiecaruia. Cand nu stim mai nimic despre bursa sau investitiile administrate, ar fi bine sa amanam o perioada plasarea banilor in aceste directii, chiar daca ne identificam o toleranta mai mare la risc, cel putin pana ne familiarizam mai mult cu domeniile respective.
Daca avem aversiune mare la risc, depozitele bancare la termen si titlurile de stat ar fi cea mai indicata optiune.
Cum sunt remunerate in prezent depozitele bancare si titlurile de stat?
Depozitele sunt garantate in limita a 100.000 euro, echivalent, per deponent/per banca, deci pot fi plasate sume considerabile in sistemul bancar local daca ne limitam la cei 100.000 euro/deponent/banca.
Dobanzile la depozitele bancare in lei oscileaza in prezent intre 5-7% la un an, iar pentru depozitele in euro intre 2-3,5% pe an. Dobanzile se impoziteaza cu 10%. Cum in economia locala s-au acumulat mai multe dezechilibre in ultima vreme, alocarea unei parti din economiile destinate depozitelor bancare pentru depozitele in euro nu ar fi o decizie gresita.
Titlurile de stat poarta dobanzi nete, de 5,8% la un an, 6,6% la 3 ani si 7% la 5 ani (ultima emisiune Tezaur). Exista si titluri de stat in lei listate la bursa, in programul Fidelis, cu randamente asemanatoare in lei, dar cu mentiunea ca in acest caz se pot achizitiona si titluri de stat in euro, unde dobanzile urca pana la 5% la 5 ani.
Titlurile de stat din programul Fidelis pot fi achizitionate prin firmele de brokeraj si bancile care fac parte din lantul de distributie.
Spre deosebire de titlurile de stat Tezaur, cele din programul Fidelis pot fi vandute si inainte de scadenta fara a pierde dobanda, la cotatia zilei de la BVB.
Ce avantaje poate aduce investitia in obligatiuni corporative si in actiuni?
Urmatorul pas pe scara riscului ar include obligatiuni corporative listate la bursa (nu sunt garantate spre deosebire de obligatiunile de stat), investitiile administrate (fondurile mutuale cu diferite profiluri de risc) si actiunile listate propriu-zise, achizitionate prin societati de brokeraj.
Obligatiunile corporative aduc dobanzi superioare titlurilor de stat (pana la 10% in lei) dar si riscurile sunt mai mari. Actiunile pot creste cu 30-40% intr-un an dar pot exista si ani de corectie mai ampla (de exemplu, indicele BET a revenit la valorile din 2007 abia 14 ani mai tarziu), iar fondurile mutuale urmaresc in general randamentele activelor pe care au pariat, diluat de comisioanele de subscriere si administrare.
Avantajul in cazul investitiilor esalonate in aceste instrumente este ca nu riscam sa fim surprinsi pe partea neplacuta a ciclurilor economice asa cum patesc cei care plaseaza sume mari dintr-o data. Investind sume egale pe perioade lungi vom obtine preturi medii atractive, iar riscurile se reduc corespunzator.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
