Daca in 2014 in Germania s-au construit 245 000 de locuinte, in Romania, in 13 ani, am reusit sa construim 120 000. Numarul de locuinte construit anul trecut in Germania este cu 50% mai mare decat in 2010. Se apreciaza insa ca nevoia de locuinte este mai mare cu 100 000 locuinte si se iau masuri acum ca anul urmator sa se construiasca in continuare 350 000 sau 400 000 de locuinte. Si cum este posibil? In primul rand pentru ca exista o politica coerenta, o vointa puternica guvernamentala si un sprijin puternic al statului pentru acest sector.
In Romania avem in total 7 470 000 de gospodarii la ora actuala. Aceste gospodarii se impart in rural - 57% si urban - 43%. E nevoie sa spunem cum arata locuintele, fondul nostru locativ din zona rurala? Cred ca toata lumea stie care sunt problemele si cu ce probleme sunt confruntati locuitorii de acolo. Ne uitam la marimea gospodariilor in functie de numarul de persoane si vedem 1-6 persoane si mai vedem cat de mic este procentul gospodariilor cu o singura persoana. Probabil ca cele mai multe gospodarii cu o persoana sunt gospodarii cu oameni varstnici. De ce sunt atat de putine? Pentru ca nu avem tineri? Sau pentru ca nu avem oameni care doresc sa locuiasca singuri? Nu, pentru ca nu au posibilitatile respective.
Segmentarea gospodariilor in functie de copiii dependenti in familie ne arata ca 67% nu au copii, dar o treime au. Si daca ne uitam la gospodariile cu probleme legate de locuinta, vedem ca per total, 16% din gospodarii au probleme serioase: igrasie, scurgeri de apa, deteriorari de structura. Vedem aceste lucruri, dar pe masura ce avansam in marimea gospodariilor cu copii dependenti, problemele devin tot mai mari. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca au copii si posibilitati putine de a investi pentru reparatii si imbunatatirea confortului locativ. Se vede clar cat de puternic actioneaza acest factor asupra confortului locativ.
Daca ne uitam la venitul considerat necesar pentru cheltuielile curente, vedem ca familiile cu copii declara in proportie de 70% ca au nevoie de peste 2000 lei pe luna, numai pentru cheltuieli curente, ca sa nu mai vorbim de fondurile necesare pentru imbunatatirea locuintei. Nu exista la ora actuala in societatea noastra niciun alt produs in afara de cel de economisire-creditarepentru domeniul locativ care include copiii din gospodarie ca actori nemijlociti in procesul de imbunatatire locativa sub forma contractelor pe care le pot incheia parintii in numele copiilor pana la maturitate. Ne amintim situatia de inainte de 1990: Salariatii care se inscriau pe tabelul de locuinte oferite de intreprinderea respectiva, primeau o pozitie prioritara in functie de copii. Produsul Bauspar scoate in evidenta drepturile copiilor si ale familiilor cu copii – drepturi legate de o situatie locativa mai buna, mai decenta.
IRSOP monitorizeaza evolutia nevoilor locative de foarte multi ani. Am observat ca de la debutul crizei din 2008 s-a manifestat o oarecare stagnare in ceea ce priveste intentiile si planurile romanilor pentru imbunatatire locativa. In 2015 s-a intamplat ceva. A crescut procentul total al celor care au planuri pentru urmatorii 5 ani si procentul celor care doresc sa imbunatateasca calitatea locativa in urmatorul an. Se observa acest lucru in 2015: 37% doresc sa isi imbunatateasca calitatea locativa in anul urmator, iar 68% din total doresc acest lucru in urmatorii 5 ani. Deci, romanii incep din nou sa se gandeasca la modernizarea propriei locuinte si doresc sa isi rezolve problemele locative in viitor. Produsul Bauspar este construit pentru acest tip de nevoi – acesta anticipeaza sau prezice o restartare a pietii locative.
Ce imbunatatiri locative isi doresc romanii? Pe primul loc se afla renovarea – gresie noua, faianta noua, zugravire. Iar acestea sunt nevoi cronice, acumulate de-a lungul mai multor ani de inactivitate.
Legat de resursele financiare pe care ei au de gand sa le investeasca in imbunatatirea locativa, se pot afirma urmatoarele: Oamenii au planuri, dar ca acestea sa prinda contur este nevoie de incredere - increderea ca aceste planuri se vor putea realiza. Ele se vor putea realiza in masura in care economia va fi puternica si in masura in care oamenii vor crede acest lucru. Dar cred oamenii acest lucru? Procentul celor care au o incredere scazuta in economie s-a redus de-a lungul anilor. In schimb, a crescut procentul celor care au incredere in economie. Insa in continuare scepticii sunt majoritari. Cata vreme oamenii nu au incredere deplina in economie, cat sunt inca tematori, ei nu vor accesa cu mare usurinta credite. Vor astepta si vor economisi in continuare. Vor astepta momentul prielnic in care se vor intruni mai multe conditii pentru a face pasul spre investitie, spre credit.
Dorinta de a-si imbunatati situatia locativa a crescut din 2014 de la 56% la 68%. In schimb, fondurile au ramas la fel sau au inregistrat o oarecare scadere. Probabil ca si gospodariile sunt epuizate de efortul depus in perioada de recesiune. Asa se explica si faptul ca rezervele financiare destinate pentru proiecte locative au stagnat, nu au reusit sa se restarteze odata cu intensificarea planurilor romanilor. Intrebati cum cred ca vor finanta imbunatatirile locative, observam o usoara crestere a tendintei de a lua un credit din 2014 in 2015: Cei care vor sa cumpere o locuintase bazeaza mai mult pe credit, cei care vor sa renovezese se bazeaza mai mult pe economii. Cei care vor sa renoveze gospodariile lor cu resurse mai putine sunt mai tematori, mai dependenti de incredere. In consecinta, economiile proprii reprezinta pentru ei solutia cea mai accesibila.
In ceea ce priveste frecventa economisirii, se observa si aici o crestere, mai ales dupa nivelul minim din 2013. Economisirea s-a restartat, gospodariile care economisesc au crescut pana la 25%. In 2015 observam o deplasare a focusului - economisirea nu mai are functia defensiva de a proteja gospodariile in fata dificultatilor, ea se reorienteza spre zona de investitii.
Interesul fata de produsul Bauspar s-a mentinut pe o linie relativ constanta pana in 2015 cand a inceput sa creasca din nou. Este un semn imbucurator si incurajator, in ton cu toate celelalte concluzii ale cercetarii. Majoritatea celor interesati de sistemul de economisire-creditare, peste 60%, au planuri de imbunatatiri pe termen scurt. Sunt lucruri pe care le poti face cu economii personale sau cu un credit obtinut fara riscuri foarte mari pentru a putea traversa perioada dificila. La capatul celalalt se afla dorintele celor care au planuri de imbunatatire pe termen lung. Cei care au raspuns sondajului nostru apreciaza in primul rand caracteristicile de flexibilitate ale sistemului de economisire–creditare. In al doilea rand, se uita la stimularea financiara – cum ar fi prima de stat, dobanda mica si fixa la credit, posibilitatea de a obtine un credit anticipat. In al treilea rand, apreciaza siguranta sistemului.
Dr. Petre Datculescu este Director IRSOP - Institutul Roman de Sondare a Opiniei Publice
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
