IMM-urile care se confrunta cu problema incasarilor intarziate vor beneficia foarte curand de o importanta gura de oxigen. Statele membre UE trebuie sa adopte urgent un set de reglementari ce faciliteaza incasarea sumelor facturate, inclusiv din partea statului, si urgenteaza rezolvarea intarzierilor in justitie sau prin metode alternative.
Neincasarea sumelor cuvenite pentru prestarea diverselor servicii este una din cauzele principale pentru care IMM-urile, atat in Romania cat si la nivelul Uniunii Europene, intra in insolventa. Problema este deja generalizata, iar 57% dintre firme sustin ca au probleme de lichiditate din cauza platilor intarziate, in crestere cu 10 procente fata de anul anterior.
Noi reguli pentru incasarea mai rapida a facturilor
Pentru a combate intarzierea in efectuarea platilor in tranzactiilor comerciale, autoritatile europene au adoptat acum 1 an si jumatate o directiva, care urmeaza sa intre in vigoare in toate statele membre, pana cel tarziu la data de 16 martie 2013.
Directiva stabileste un termen maxim de plata a facturilor emise catre firme private sau catre autoritati publice sau societati de stat.
Autoritatile nationale trebuie sa se asigure ca, atunci cand in contractele incheiate intre firme private este stipulat un termen de plata, acesta nu va depasi 60 de zile, cu exceptia anumitor cazuri speciale. Insa chiar si in aceste situatii speciale, prelungirea termenului maxim de 60 de zile este acceptabila doar in situatia in care nu este vadit inacceptabila pentru creditor.
In cazul contractelor incheiate cu statul sau cu firme de stat, termenul maxim este de 30 de zile, cu exceptia entitatilor publice din domeniul medical si a altor autoritati prevazute in mod expres in legislatie, situatie in care termenul maxim poate fi extins la 60 de zile.
Termenul mai redus aplicat autoritatilor publice este justificat prin faptul ca, in general, acestea beneficaza de venituri mai sigure, mai previzibile si pot obtine finantare in conditii mai avantajoase decat firmele private.
Dobanzile penalizatoare sunt imputabile fara notificare
Directiva isi propune sa clarifice si situatia dobanzilor penalizatoare.
“Intarzierea in efectuarea platilor constituie o incalcare a contractului care, in majoritatea statelor membre, a devenit atractiva din punct de vedere financiar pentru debitori, datorita dobanzilor mici sau inexistente”, se arata in preambulul directivei.
De aceea, statele membre trebuie sa garanteze ca in cazul tranzactiilor comerciale, creditorul este indreptatit sa perceapa dobanda pentru efectuarea cu intarziere a platilor, fara a fi necesara notificarea debitorului.
Penalitatile pentru intarzierea platii se aplica in felul urmator:
• Din ziua urmatoare scadentei sau exprarii termenului de plata, atunci cand acestea au fost stabilite prin contract;
• Dupa 30 zile calendaristice de la data primirii facturii sau de la data primirii bunurilor sau serviciilor, eventual dupa incheierea verificarilor necesare, in cazul in care termenul de plata nu a fost stabilit in contract.
Ratele dobanzilor penalizatoare se calculeaza in felul urmator:
• Rata dobanzii penalizatoare pentru statele din zona euro este formata din dobanda de baza a Bancii Centrale Europene la care se adauga o marja de minimum 8 procente.
• Pentru statele care nu fac parte din zona euro, cum este si cazul Romaniei, dobanda penalizatoare este stabilita prin adaugarea unei marje de minimum 8 procente peste dobanda bancii centrale nationale. Stabilirea ratei de referinta pentru calculul dobanzii penalizatoare se face semestrial, pe 1 ianuarie si 1 iulie, iar nivelul anuntat se utilizeaza pentru urmatoarele 6 luni.
Pentru o transparenta totala, statele membre trebuie sa publice rata dobanzii legale aplicabila pentru intarzierile de plata. De asemenea, Comisia Europeana va publica pe internet ratele curente ale dobanzilor aplicabile in toate statele membre.
Pe langa aplicarea de dobanzi penalizatoare, firmele creditoare mai au si dreptul de a obtine o suma fixa, stabilita de fiecare stat membru.
• Suma fixa nu poate fi mai mica de 40 euro si reprezinta o compensatie pentru costurile de recuperare.
• In plus fata de suma fixa, creditorul este indreptatit sa solicite o despagubire rezonabila pentru orice cheltuieli de recuperare care depasesc suma fixa respectiva. Aceste cheltuieli ar putea sa includa cheltuielile suportate, printre altele, in vederea angajarii unui avocat sau a unei firme de colectare a debitelor.
Procedurile in instanta se solutioneaza in 90 zile
Tot conform directivei, statele membre trebuie sa garanteze ca firmele pot obtine un titlu executoriu inclusiv printr-o procedura de urgenta si indiferent de suma datorata, in 90 zile calendaristice de la inaintarea actiunii sau de la solicitarea adresata instantei sau altei autoritati competente, atata vreme cat suma nu este contestata.
De asemenea, directiva incurajeaza autoritatile nationale sa recurga inclusiv la publicatii profesionale, la campanii de promovare sau la orice alta modalitate functionala de sensibilizare a intreprinderilor cu privire la caile de atac in cazul efectuarii cu intarziere a platilor.
In plus, directiva sugereaza statelor membre sa elaboreze coduri privind plata la termen, in care sa stabileasca termene clar definite pentru efectuarea platilor si o procedura adecvata pentru tratarea eventualelor plati care fac obiectul unei contestatii.
Mai mult, directiva precizeaza ca statele membre pot mentine sau adopta dispozitii legale mai favorabile creditorului decat cele necesare pentru respectarea prevederilor directivei. De asemenea, tot statele membre sunt cele care decid daca exclud sau nu contractele care au fost incheiate inainte de data de 16 martie 2013.
Autoritatile romane au pus la punct un proiect legislativ
Directiva trebuie sa intre in vigoare in mai putin de 6 luni iar autoritatile romane promit ca acest termen nu va fi depasit si pana la termenul limita din luna martie vom avea prevederile directivei transpuse in legislatia nationala.
Pana in prezent, a fost publicat proiectul legislativ in acest sens.Proiectul propus initial urmeaza in linii mari prevederile directivei.
Statul roman a apreciat insa ca fiind suficiente prevederile minime de protejare a creditorilor, stabilite in directiva, si nu a profitat de dreptul de a impune conditii mai favorabile pentru acestia.
Astfel, in textul proiectului propus pentru dezbatere publica nu se face referire la posibilitatea aplicarii prevederilor si in cazul contractelor aflate deja in derulare, optiune disponibila conform directivei.
De asemenea, nu a fost adoptat un nivel mai mare de 40 euro in cazul sumei standard reprezentand despagubirea minima in caz de intarziere la plata.
In ceea ce priveste solutionarea litigiilor cu celeritate, in cel mult 90 zile, proiectul legislativ face referire la prevederile Codului de procedura civila, fara a fi introduce in text in mod explicit formularea directivei.
Viteza de adoptare a directivei este o preocupare la nivel european. Dorind sa scoata in evidenta importanta cu totul aparte a acestei reglementari, Comisia Europeana a pus la punct o campanie de informare care se deruleaza in perioada octombrie 2012-noiembrie 2013 in toate statele membre.
Scopul campaniei este de a creste gradul de informare a principalelor parti implicate, in special IMM-urile si autoritatile publice.
“Este limpede ca punerea in aplicare cat mai curand a directivei referitoare la platile intarziate in legislatia statelor membre este o urgenta”, a precizat de curand vicepresedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani.
Evenimente speciale au fost deja organizate sau urmeaza sa fie organizate in perioada urmatoare in Italia, Cipru, Olanda, Germania, Austria, Cehia si Irlanda.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
