Ce poți învăța despre fraudele informatice dintr-un concurs cu premii?

Banca Transilvania derulează un concurs cu premii, care reunește cazuistica întâlnită în cazul fraudelor din ultima vreme, iar din conținutul întrebărilor putem afla și care sunt principalele strategii folosite.

Tentația generată de cele 60 de telefoane iPhone16 oferite câștigătorilor a reprezentat un cârlig eficient de marketing în procesul de stimulare a vigilenței utilizatorilor de servicii bancare.

“Quiz-ul face parte din campania ‘Stai un pic înainte de click’, inițiativa BT x BT Club și avem super premii pentru tine: 60 de telefoane iPhone 16 (10 telefoane iPhone 16 în fiecare săptămână), dacă răspunzi corect la cel puțin 7 dintre cele 15 întrebări ale quiz-ului” se arată în pagina concursului de pe site-ul Băncii Transilvania.

Tipuri de fraude și fraudatori

Cum rolul concursului este acela de a-i informa pe consumatori cu privire la cele mai frecvente tipuri de fraude informatice, iar acestea au explodat în ultima vreme, considerăm utilă atât popularizarea întrebărilor din concurs (se folosește formularea întrebărilor cu mai multe variante de răspuns), cât și a explicațiilor suplimentare oferite de organizatori după răspunsul participantului (între paranteze).

•    Primești un SMS de la un număr necunoscut în care ți se spune că ai câștigat un premiu, iar ca să-l revendici, trebuie să plătești o taxă. Cum procedezi? (Dacă primești mesaje suspecte în care ți se cere să intri pe un link pentru a revendica un premiu, este vorba despre o tentativă de fraudă)

•    Care dintre date sunt necesare pentru a primi o sumă de bani în cont? IBAN-ul/Nume și prenume, număr card, cod CVC și dată de expirare. (Dacă trebuie să primești o sumă de bani, IBAN-ul este tot ce ai nevoie să dai mai departe. Dacă ți se cer și alte date ale conturilor sau aplicațiilor de banking, este vorba despre o tentativă de fraudă.)

•    Ești sunat de către o persoană care spune că este de la bancă și îți solicită actualizarea datelor, pentru că altfel îți va bloca accesul la cont. Ce faci? (Banca nu îți va cere niciodată detalii precum CNP, cont bancar, parole sau date de logare în aplicațiile de banking, pentru că acestea se află deja în sistemul băncii. Dacă aceste date ajung în mâinile nepotrivite, riști să fii victima furtului de identitate sau de bani)

•    Ce faci dacă primești un mesaj de la o bancă despre o activitate suspectă care necesită verificare? (Linkurile pot fi false și pot duce către pagini de phishing sau pot conține viruși)

•    Ce faci dacă observi o tranzacție suspectă în cont? (Este important să anunți banca cât mai rapid atunci când suspectezi o fraudă, astfel încât să previi orice daune suplimentare)

•    Un prieten îți scrie de pe contul de Facebook, rugându-te să îi transferi bani într-un cont. Cum procedezi? (Conturile de social media sau chiar adresa de e-mail/numărul de telefon al unei persoane pot fi compromise, iar mesajele pot fi false, venind din partea unor răufăcători online)

•    Ce faci în cazul în care dispozitivul în care ai instalat aplicațiile de banking este pierdut/furat? (Timpul scurt de reacție poate însemna diferența între protejarea datelor și a banilor tăi și pierderea lor)

•    Primești un mesaj de la un hacker care îți cere bani pentru a nu publica informații personale despre tine. Cum procedezi? (Hackerii se folosesc de crearea sentimentului de panică și de urgență pentru a te convinge să transferi o sumă de bani/să oferi date sensibile. Schimbă-ți toate parolele și contactează autoritățile pentru a raporta situația)

•    Cum îți poți proteja dispozitivul (telefonul/laptopul) folosit pentru banking? (Aplicațiile din surse neoficiale pot conține malware și îți pot periclita siguranța datelor și a conturilor bancare)

•    Cum procedezi atunci când primești un e-mail care pare a fi de la bancă? (E-mailurile de tip phishing pot imita foarte bine comunicările oficiale ale băncilor, dar adresa expeditorului, greșelile gramaticale din text sau solicitările suspecte precum „Dă click aici și actualizează datele pentru a nu-ți bloca accesul la cont” pot trăda o tentativă de phishing. Cel mai sigur este să nu dai curs solicitărilor și să verifici direct cu banca)

•    Ce ar trebui să faci dacă primești un mesaj/telefon de la un angajat al băncii care îți cere să instalezi o aplicație pentru control la distanță a dispozitivelor, de tipul AnyDesk/Team Viewer? (Aplicațiile de tipul AnyDesk sau Team Viewer au rolul de a prelua controlul dispozitivelor tale, pentru a avea acces la aplicațiile tale de banking sau la alte date confidențiale. În plus, trebuie să ai în vedere că atacatorii folosesc o tehnică numită spoofing, tehnică prin care apelurile lor par să folosească numerele de Call Center ale băncii –astfel, victima crede că este sunată de către bancă)

•    Ce faci dacă cineva te sună pretinzând că este un angajat al băncii și îți propune o oportunitate de investiție cu câștig garantat? (Dacă cineva îți promite un câștig garantat și nerealist, este mereu vorba despre o tentativă de fraudă. În plus, trebuie să ai în vedere că atacatorii folosesc o tehnică numită spoofing, tehnică prin care apelurile lor par să folosească numerele de Call Center ale băncii – astfel, victima crede că este sunată de către bancă)

•    Ce faci dacă primești o cerere de plată nesolicitată în aplicațiile de banking? (Solicitările de plată nesolicitate sunt adesea tentative de fraudă)

•    Primești un SMS de la un număr care pare a fi al băncii tale în care ți se cere să confirmi o tranzacție suspectă accesând un link. Cum procedezi? (Această tehnică se numește „spoofing”, prin care atacatorii falsifică numărul expeditorului pentru a părea că provine de la bancă. Link-urile de acest fel pot duce la pagini false care îți fură datele de autentificare pentru a avea acces la conturile tale.)

•    Ai primit un e-mail asemănător comunicărilor oficiale ale băncii în care ți se cere să descarci un fișier pentru actualizarea securității contului tău. Cum procedezi? (Această metodă de fraudă este o combinație dintre spoofing și malware, unde atacatorii creează e-mailuri false care imită comunicările oficiale și conțin atașamente care îți pot compromite siguranța dispozitivului și a datelor tale bancare.)

După cum se vede, e prinsă în acest concurs toată cazuistica recentă privind fraudele de pe OLX (se cereau datele cardului pentru efectuarea unor plăți), cererile de bani de pe WhatsApp), email-urile primite de pe adresele asemănătoare cu cele ale băncii unde ai contul pentru cereri de actualizare a datelor personale sau deblocarea conturilor, oportunitățile de investiții promovate prin Facebook în care inclusiv oficiali de stat păreau că fac recomandări, metoda „accidentul”, etc.

Fiți mereu cu băgare de seamă, inventitvitatea fraudatorilor nu cunoaște limite!