Cu o apreciere de 50% în ultimele 12 luni și o creștere de 34% de la începutul anului, aurul a intrat repede în vizorul speculatorilor.
Aurul se află la maxime istorice, depășind cu mult precedentele vârfuri de preț (uncia de aur se apropiase sau depășise ușor 2.000 de dolari în 2011 și 2021). Marți, 22 aprilie, aurul se apropia însă de borna de 3.500 de dolari, marcând un salt apreciabil în acest an (+34%), când a parcurs cea mai mare parte a aprecierii sale din ultimele 12 luni (+49%).
Pariu împotriva haosului din economie
Se demonstrează încă o dată că aurul nu reprezintă atât un pariu împotriva inflației — altfel prețul ar fi explodat în 2022, când inflația ducea la creșteri accelerate ale dobânzilor de politică monetară — cât unul împotriva haosului geopolitic.
Și nu ne referim aici la perspectiva agravării conflictului din Orientul Mijlociu, cu Iranul în prim-plan de această dată, ci la războiul tarifelor comerciale declanșat de administrația Trump.
Tensiunile din jurul Iranului sunt contrabalansate de perspectivele de soluționare a conflictului din Ucraina, dar războiul tarifelor vamale nu dă semne de relaxare, în ciuda unei scurte pauze de 90 de zile (nu și în ceea ce privește însă relația SUA-China).
Cum creșterea bruscă și unilaterală a tarifelor aplicate de administrația Trump restului lumii a produs un adevărat șoc, dincolo de declarațiile mai mult sau mai puțin conciliante venite din mai toate colțurile lumii și de invitațiile la negociere, partenerii comerciali ai SUA se întreabă dacă mai are rost să investească masiv în datorie americană.
Până acum, schema prin care Trezoreria SUA se împrumută, restul lumii cumpără datorie americană, iar cetățenii SUA asigurau apoi cererea pentru cea mai mare piață de consum a lumii, a părut să funcționeze fără rateuri.
Acumularea masivă de datorii și perspectiva unor dobânzi tot mai împovărătoare a determinat administrația Trump să încerce să echilibreze balanța comercială, forțând companiile americane care își externalizaseră producția să o repatrieze și alți producători externi care contau pe piața americană să deschidă noi facilități de producție.
Se folosesc pârghiile tarifelor vamale și cursul de schimb dă o mână de ajutor în acest sens (dolarul se depreciază), dar evoluțiile din piața obligațiunilor vin să contrabalanseze aceste tendințe. Creșterea dobânzilor, odată cu abandonarea titlurilor americane în piața bondurilor, reprezintă reversul medaliei.
Colac peste pupăză, administrația Trump a început să preseze Fed să scadă dobânzile, amenințând chiar cu schimbarea conducerii Băncii Centrale. Astfel, cu un dolar în depreciere și perspectiva unor dobânzi scăzute care ar slăbi și mai mult moneda, se grăbește decizia celor care cochetau cu renunțarea la activele americane.
Prețul aurului beneficiază pe de o parte de deprecierea dolarului, pe de altă parte de haosul din economia globală. Aura sa de activ sigur fiind dublată de posibilitatea ca o parte dintre băncile centrale să își scadă ponderea de dolari din rezerve în favoarea aurului, amplificând o mișcare ce a început deja odată cu războiul din Ucraina.
De vină pentru creșterea prețului metalului galben ar putea fi si China care cumpără mult mai mult aur decât declară. Potrivit Goldman Sachs, în luna februarie China a cumpărat până la 50 de tone de aur, adică de 10 ori mai mult decât a raportat oficial.
Aurul s-a decuplat de argint
Faptul că aurul nu reprezintă un pariu împotriva inflației, ci al haosului pe diferite planuri, este demonstrat și de faptul că argintul este încă departe de maximele din 2011, când atingea maximul istoric de 50 dolari/uncia (32 dolari în prezent).
Spre deosebire de aur, prețul argintului este legat și de perspectivele economiei, fiind utilizat pe scară largă în industrie, iar o recesiune la orizont temperează foarte mult avântul speculatorilor.
Cei care sunt tentați de evoluțiile din piața aurului trebuie să știe însă că achizițiile din piața fizică presupun o primă peste cotațiile spot, iar vânzările un anumit discount. Achizițiile speculative vin cu riscurile aferente (fie se fac în marjă, ceea ce amplifică oscilațiile cotațiilor, dacă vorbim de contracte pe diferența de preț — CFD, fie au riscurile aferente prețurilor la maxime istorice ale aurului, dacă vorbim de acțiuni la companiile miniere
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
