Pentru a intelege corect cum functioneaza plata pensiilor, trebuie subliniat ca statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalitati de finantare, dar bazate in mod fundamental pe doua modele: Bismarck si Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contributii cu destinatie expresa de protectie sociala, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate de stat.
Diferenta fundamentala dintre ele este ca modelul Bismarck tinde sa limiteze redistribuirea beneficiilor intre diferite categorii de venituri ale cetatenilor, in timp ce modelul Beveridge implica o redistribuire a banilor colectati, din taxe si impozite ce nu au ca destinatie expresa plata pensiilor.
Tehnic, primul este de tip contributiv si urmareste sa conserve intr-o anumita proportie nivelul de trai al celor care au contribuit anterior la plata pensiilor pentru generatiile trecute, pe cand cel de-al doilea vrea sa asigure subzistenta, dup? un standard care tinde sa uniformizeze veniturile la iesirea din activtate.
Desi necesare pentru a intelege ce se intampla, aceste consideratii sunt strict teoretice. In realitate, nici un stat nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge. Mai mult, de-a lungul timpului s-au produs treceri dinspre un model initial adoptat de o tara spre altul.
Romania s-a apropiat de un model pur Bismarck in perioada 2006 – 2007, cand contributiile colectate din CAS au acoperit integral cheltuielile cu plata pensiilor. Acum, la o acoperire situata undeva in jur de 65%, ne plasam undeva intre situatia din Cehia si Slovacia (80%) si cea din Polonia (55%).
Insa, atentie, suntem destul de aproape ca structura a sumelor pentru sistemul de asigurari sociale de Germania (care alimenteaza plata pensiilor 63% din contributii sociale, 36% din contributii generale si 1% alte surse - Eurostat, Database of Living Conditions and Welfare, Social Protection Receipts)
Datele Eurostat arata ca, alaturi de alte state foste comuniste, dar si de Belgia, Olanda sau Franta, Romania are un sistem de tip Bismarck similar cu cel al Germaniei, in timp ce tari precum Danemarca (29% contributii sociale si 63% contributii generale) sau Irlanda (40%/54%) au un sistem chiar mai “britanic” decat Marea Britanie (48%/51%), cea care a promovat initial sistemul Beveridge.
Solutia logica pentru o pensie decenta
Cu cat o pensie este mai putin de tip Bismarck si are o parte mai mare de tip Beveridge, cu atat ea este si mai putin legata de sumele prelevate pe parcursul perioadei de activitate din salariul avut de beneficiar.
Oricum, atat sistemul Bismarck, prin cresterea ratei de dependenta, cat si sistemul Beveridge, prin cresterea presiunii asupra contribuabililor, devin tot mai greu de sustinut.
Modificarea parametrilor acestor sisteme, prin cresterea varstei de pensionare si a perioadei minime de contributie, in primul caz, respectiv prin cresterea prelevarilor de tipul impozitului pe venituri, al taxei pe valoarea adaugata etc., in cel de-al doilea, nu pot rezolva pe termen lung problema pensiilor.
Solutia logica in conditiile presiunii duble provenite din reducerea taxarii si a cresterea ratei de dependent este introducerea treptata a pensiilor private, in variantele obligatorie si facultativa. Din pacate, astfel vor avea de suferit cei care vor face tranzitia de la sistemul actual, tot mai greu sustenabil, la cel de asigurare a unei pensii decente, prin mijloace proprii investite la timp.
Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
