Creditele in valuta se pot scumpi nu numai atunci cand cresc dobanzile, ci si intr-o maniera mai subtila, prin intermediul cursului de la casa de schimb. Clientii care achita automat ratele in lei si lasa conversia valutara in seama bancii pot economisi sume importante de bani daca isi cumpara valuta de la o alta banca.
Ratele la creditele in valuta se pot plati in lei, urmand ca suma sa fie transformata in moneda creditului la cursul de schimb al bancii. Clientii care folosesc aceasta metoda pot ajunge in situatia sa achite costuri mai mari la credit, din cauza cursului pe care banca il utilizeaza.
De regula, bancile folosesc in acest scop un curs special – denumit curs de cont curent, care este putin mai avantajos decat cel practicat la casa de schimb proprie. Chiar si asa, sunt dese cazuri cand aceste cursuri de cont curent sunt mult mai dezavantajoase decat cursurile de la casele de schimb ale altor banci.
De aceea, poate deveni mult mai eficient ca un client sa-si cumpere valuta de la o alta casa de schimb si sa achite rata direct in moneda creditului.
Cursul ne poate costa pana la 50 euro pe an
Daca analizam cotatiile de la
casele de schimb, se observa diferente destul de notabile. De exemplu, pe 13 aprilie, clientii puteau cumpara euro la 4,15 lei de la Carpatica si Banca Romaneasca si cu 4,20-4,21 la BRD, Bancpost si UniCredit.
Prin urmare, diferenta intre cel mai bun curs si cel mai dezavantajos poate depasi 1%. In acest mod, unii clienti pot ajunge sa suporte costuri mai mari la credite, fara sa-si dea seama.
De exemplu, pentru un credit ipotecar cu o rata lunara de 300 de euro, decizia de a plati rata la cursul bancii ii poate costa pe clienti cu pana la 4 euro mai mult in fiecare luna. Intr-un an, costul suplimentar devine 48 de euro, considerand o diferenta intre cel mai bun si cel mai ridicat curs de schimb de aproximativ 5 bani.
Avand in vedere ca la creditele ipotecare scadenta ajunge la peste 30 de ani, conversiile valutare pot costa clientii suplimentar pana la 1.500 euro, in functie de diferentele dintre cursurile de schimb practicate de banci.
Libertate maxima in stabilirea cursului
Modul exact in care se stabileste cursul la casa de schimb il stiu doar bancile. Conso.ro a solicitat principalelor banci mai multe detalii despre procedurile existente, insa raspunsurile au fost extrem de generale. In esenta, bancile au o mare libertate de decizie.
“Banca Transilvania stabileste cursul de schimb practicat la Casele de schimb valutar in functie de cateva criterii, cele mai importante fiind evolutia cursurilor pe piata interbancara si tendintele acestora, specificul pietelor locale (deoarece banca nu practica un curs unic la nivel national) si elementele de politica proprie vizand anumite valute”, au declarat oficiali ai Bancii Transilvania.
Volksbank stabileste cursurile pentru clienti in functie de piata valutara interbancara, iar la UniCredit, cursul de schimb standard se stabileste in functie de cursul pietei si de competitie, au explicat reprezentantii celor doua banci.
La Bancpost, situatia este asemanatoare, cursul valutar pe care banca il are afisat la casele de schimb fiind stabilit la inceputul zilei, in functie de conditiile din piata valutara. Cursul poate fi modificat in timpul zilei, daca situatia din piata se schimba substantial.
“Cotatiile pe care bancile le stabilesc pentru tranzactiile valutare la casa de schimb depind de o serie de factori. In primul rand, costul de tranzactionare, legat de administrarea numerarului tranzactionat la casa de schimb, este unul mult mai mare decat in cazul tranzactiilor in cont. In al doilea rand, volatilitatea pietei valutare interbancare este un factor determinant pentru cotatiile la casa de schimb”, a explicat Ionut Dumitru, economist sef la Raiffeisen Bank.
In Polonia, Protectia Consumatorului investigheaza cursurile de schimb
Modul in care bancile stabilesc cursul de la casa de schimb a devenit insa un punct de interes major in Polonia. Autoritatea pentru protectia consumatorului a considerat ca este foarte important ca modul de stabilire al cursului de schimb al bancilor sa fie transparent si cunoscut de catre consumatori. Motivul este ca o mare parte din populatie are credite in valuta si plateste ratele la aceste credite in moneda nationala.
In urma unor controale efectuate in septembrie 2009 la 17 institutii bancare din Polonia, printre care Deutsche Bank, ING, Millennium si GE Money, autoritatile au verificat si sanctionat, nu valoarea spread-urilor practicate de banci (diferenta dintre cursul de vanzare si cel de cumparare), ci modul de calcul a acestora. In perioada controalelor, 4 dintre cele 17 banci si-au retras creditele in valuta din oferta.
Din informatiile obtinute de autoritatea pentru protectia consumatorului reiese ca bancile ofera informatii despre cursul de schimb practicat pe site-urile proprii sau in sucursale, dar nu si despre modul in care se calculeaza aceste cursuri.
Protectia consumatorului si-a sustinut actiunea spunand ca “un consumator care nu primeste informatii precise despre modul de stabilire a cursului de schimb poate fi taxat suplimentar nejustificat”.
Aceasta nu este prima actiune de acest tip. In aprilie 2009, autoritatea poloneza pentru protectia consumatorului a initiat un proces impotriva Millennium Bank punand sub semnul intrebarii legalitatea unei clauze folosite de banca. Prin intermediul acesteia, banca avea posibilitatea de a stabili cursul de schimb, pentru ratele la credit, la nivelul cursului mediu al bancii din ziua respectiva. Daca aceasta clauza se va dovedi abuziva, ea nu va mai putea fi folosita de nicio alta banca in contracte, conform
reglementarilor din Polonia.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
