Cat de profitabila este preferinta romanilor pentru plasamentele in euro?

Un subiect important de dezbatere, desprins din statisticile recente ale BNR este interesul mai mare al populatiei pentru plasamentele in euro. Se constata o scadere a soldului depozitelor persoanelor fizice in lei si o crestere a celor in valuta, situatie care s-a instalat deja incepand cu luna iulie 2009.

Putem afirma ca asistam la conturarea unei modificari a comportamentului de economisire a populatiei? Raspunsul este unul nuantat, asa cum se poate vedea la o analiza preliminara a economisirii in Romania.

1. Dinamica din ultimele luni nu este neaparat concludenta, fiind afectata de sezonalitate. In general in lunile de vara economisirea in lei este mai redusa, iar cea in valuta mai mare decat in celelalte luni, cel mai probabil pe seama resurselor repatriate in perioadele de concedii de catre romanii care lucreaza in strainatate.

Daca excludem luna octombrie 2008, cand unii dintre romani si-au retras depozitele din banci ca urmare a crizei de credibilitate provocata de falimentul Lehman Brothers, atunci este insa pentru prima data in ultimii sapte ani cand avem o economisire negativa in lei. Aceasta poate fi explicata prin reducerea potentialului de economisire in Romania, dar ar putea semnaliza si mutarea anumitor sume din lei in valuta.  

2. Mediul economic din Romania nu da semne de imbunatatire, iar perspectiva unei scene politice incerte si preocupata de agenda electorala nu este deloc incurajatoare.

Desi fluxurile comerciale sunt echilibrate de investitiile straine directe, asteptarile mediului economic se indreapta mai degraba spre deprecierea leului.  Acestea sunt alimentate si de diverse declaratii mai mult sau mai putin interesante ale unor persoane publice din Romania care induc asteptari de slabire a monedei nationale.

In acest context, cel putin pentru cateva trimestre, interesul pentru economisirea in euro s-ar putea mentine in crestere.

3. Aspectele mentionate mai sus trebuie puse in contextul unor trasaturi caracteristice ale economisirii in Romania.
 
Traditional exista o inclinatie ridicata pentru plasamentele in valuta in tara noastra. Intr-o economie in care referinta euro este prezenta in multe segmente ale pietei, increderea precara in propria economie si moneda nationala isi pune amprenta si asupra comportamentului de economisire.

Aproximativ 40% din economisirea persoanelor fizice este denominata in valuta, nivel care s-a pastrat relativ neschimbat (undeva intre 35 si 45%) in ultimii sapte ani, in ciuda procesului de convergenta parcurs de economia romaneasca, a unor nivele ale dobanzilor la lei mai ridicate decat pentru valutele forte si a cresterii de peste sapte ori a depozitelor populatiei.

Dintr-o perspectiva regionala, situatia Romaniei apare cu atat mai trista. Ponderea curenta de 40% a plasamentelor in valuta ne situeaza departe de Cehia, Polonia sau Ungaria, unde detinerile sunt de 5%,  8.2% si respectiv 16.7% din fonduri in valuta si au scazut in ultimii zece ani.

Exista o corelatie intre gradul de dezvoltare economica si educatie economico-financiara si apetitul pentru euro care se verifica in profil teritorial in Romania.

Ponderi ridicate ale plasamentelor pot fi gasite in zonele mai avansate economic si cu cea mai ridicata economisire, in vreme ce ponderi mult mai mici intalnim in zone mai putin avansate  si cu resurse financiare mai modeste. Acolo unde sumele economisite sunt mai mari, foarte probabil unii dintre clienti au o abordare de portofoliu si plaseaza o parte din bani si in valuta, lucru care se intampla pe o scara mai redusa in judetele mai sarace.

Mai mult, deponentii cu potential financiar ridicat au o reactie mai rapida la modificarile mediului economic. O dovada elocventa este finalul toamnei 2008, cand o parte din bani au fost retrasi din sistemul bancar in momentul cel mai acut al crizei financiare, in general sume in euro si apartinand clientilor de private banking.

4. Cum ar trebui sa fie privita insa optiunea pentru euro in termeni de castig? Selectand din nou acelasi orizont de timp de sapte ani (oct. 02-oct. 09), alegerea leului s-a dovedit net castigatoare. Pornind de la datele publicate de BNR, castigurile din dobanzile la lei ar fi putut ajunge la aproximativ 115%, in vreme ce depozitele in euro ar fi adus un randament de 30%.

In acelasi timp, leul a pierdut 32% fata de euro, in consecinta alegerea leului ar fi adus un avantaj de (1+115%) – (1+32%)x(1+30%) = 43% in sapte ani.

E drept insa ca pe anumite intervale de timp, caracterizate de depreciere brusca, plasamentele in euro sunt mai avantajoase. Cel mai probabil, economisirea in valuta este vazuta mai degraba ca un mijloc de protectie impotriva deprecierii monedei decat ca o masura de optimizare a randamentelor.

Cat de justificata este insa acum o optiune pentru euro? Pe un interval de timp de un an (oct. 09-oct. 10), ar fi mai avatajos un plasament in euro daca ne-am astepta la un curs de peste 4.52-4.55 lei pentru 1 euro la finalul acestui interval, adica o depreciere a leului peste diferentialul de dobanzi intre cele doua monede.

Pentru orice nivel de curs sub 4.52 leul ar fi mai avatajos. Alegerea este a fiecaruia, iar dincolo de judecati rationale factorul psihologic este in masura sa influenteze deciziile de economisire. In contextul actual, cel mai probabil acesta va actiona in favoarea euro.

Mihail Ion este presedinte la Raiffeisen Asset Management.