Banca Nationala si-a facut pana la urma public planul de restrictionare a creditelor pentru populatie, de care incepuse sa se discute inca din urma cu cateva luni. Textul propus de BNR, care nu este insotit de niciun studiu de impact, arata ca Banca Centrala nu si-a facut prea bine lectiile si nici nu stapaneste tainele retailului bancar.
Conso.ro si-a propus sa realizeze o
radiografie extrem de complexa a implicatiilor aplicarii proiectului de regulament BNR asupra celor care vor dori sa se imprumute. Creditul in valuta devine practic inaccesibil familiilor cu venituri mici si medii, si dificil de accesat chiar si de cei cu venituri mari. Propunerea de regulament ii loveste insa si pe cei dispusi sa se imprumute in lei, in ciuda faptului ca nivelul costurilor este semnificativ mai mare decat al creditelor in valuta.
BNR ataca creditele pentru populatie intr-un moment nepotrivit
Am atras atentia si asupra faptului ca, in viziunea noastra, masura vine
intr-un moment total nepotrivit. BNR comite aceeasi eroare ca si in 2007, numai ca in sens contrar, dovedind ca nu a invatat mare lucru din greselile trecutului.
In 2007, sub pretextul aderarii la Uniunea Europeana, BNR a liberalizat creditarea persoanelor fizice intr-un moment in care criza incepea sa loveasca puternic in Statele Unite, acordand bancilor cu mare generozitate grade de indatorare de pana la 70%, ceea ce a avut inclusiv darul de a alimenta “bula imobiliara” din 2007-2008, cand preturile terenurilor, caselor si apartamentelor practic au explodat!
Acum, in final de 2011, cand bancile au devenit datorita crizei mult mai precaute in acordarea creditelor, inasprind drastic “scoringul” care evalueaza situatia financiara a solicitantilor de credite, cand numarul celor care solicita credite in afara programului Prima Casa se mentine la niveluri reduse, BNR vine cu ideea corecta, dar puternic defazata in timp, de a reglementa si mai drastic acordarea creditelor. Daca promovarea unei asemenea reglementari in 2007, i-ar fi transformat pe BNR-isti astazi in eroi, acum o astfel de initiativa nu face decat sa subrezeasca si mai mult firavul reviriment spre consum al romanilor. Si fara un suport, cat de mic, al consumului, tintele ambitioase de crestere economica ale guvernului raman doar pe hartie.
Creditele in franci, amendate de BNR doar dupa disparitie
Mai mult, in 2007 si 2008 BNR a tolerat proliferarea pe piata bancara locala a creditelor toxice, cum au fost cele in valute exotice sau cele cu dobanda introductorie, care au dat lovituri grele consumatorilor exact in plina criza financiara. Desi BNR a avertizat in treacat asupra riscurilor asumate de cei care se imprumutau in franci elvetieni, modul in care a facut-o a fost unul lipsit de efect practic.
Si asta pentru ca avertismentele respective erau plasate spre finalul discursurilor oficialilor BNR – in special guvernatorul Isarescu si
viceguvernatorul Popa, si nu au constituit mesajul principal transmis cu acele ocazii. Mai mult, BNR n-a postat nicio avertizare pe site, asa cum a procedat Banca Centrala a Serbiei, care in iunie 2007 a publicat pe site-ul propriu
un comunicat de presa in care anunta existenta unei avertizari speciale a FMI legate de francul elvetian.
Penalizarea suplimentara aplicata acum creditelor in franci elvetieni nu mai ajuta consumatorii, pentru ca bancile au exclus practic acest tip de credit din ofertele lor actuale.
Clientii, impinsi in bratele camatarilor
Criza economica si-a pus extrem de serios amprenta asupra veniturilor romanilor. O buna parte dintre ei castiga astazi mult mai putin decat inainte de criza. Si asta in conditiile in care au de suportat preturi mari ale traiului zilnic – alimente si utilitati mai scumpe, rate la credite uneori mai mari si mai greu de rambursat.
Cei mai slabi de inger au cedat si au recurs la gesturi disperate. Ceilalti, se straduiesc sa gaseasca solutii pentru a rezista pana cand vor veni vremuri mai bune. In lipsa posibilitatii de a se finanta de la banci sau alte societati financiare nebancare la costuri cat de cat acceptabile, oamenii sunt impinsi sa apeleze la imprumuturi foarte scumpe acordate de casele de amanet sau, mai rau, de camatari.
In alte tari, ratele de dobanda la care se acorda imprumuturi sunt plafonate prin legi sau reglementari, astfel incat
creditele foarte scumpe sunt interzise. La noi, desi BNR supravegheaza activitatea institutilor financiare nebancare, in care sunt incluse si casele de amanet, nimeni de la Banca Centrala nu s-a gandit sa promoveze o initiativa care sa reglementeze nivelul maxim al dobanzilor. Asta in timp ce pe piata locala, sunt destule case de amanet care practica dobanzi care trec de 250% pe an.
BNR s-ar putea ocupa de probleme mai presante
In loc sa se ocupe de reglementarea stoparii creditelor catre populatie, intr-un moment in care acestea oricum nu cunosc un avant spectaculos, Banca Nationala ar face mai bine sa se ocupe de chestiuni cu adevarat presante in acest moment.
Printre ele, la loc de cinste, se afla problema hemoragiei de venituri suferite de bancile comerciale in urma externalizarii pe preturi de nimic a portofoliilor de credite neperformante. Beneficiarii acestor “cadouri” (portofolii intregi cedate la 2-8% din valoare, care sunt valorificate la niveluri care ating 30-40% sau chiar mai mult) sunt asa-zisii “recuperatori de creante”.
Asa cum
semnaleaza si reprezentantii consumatorilor, “recuperatorii de creante” reprezinta niste SRL-uri care isi desfasoara activitatea fara niciun fel de reglementari, nu exista nicio obligatie de autorizare nici a firmei, nici pentru personalul angajat, consumatorii fiind supusi unor grave si repetate abuzuri din partea celor care ii contacteaza in special telefonic atat pe ei, cat si rudele, vecinii de bloc, colegii de serviciu, etc.
Pierderile suferite de banci sunt, in acest context, duble. Pe de o parte pierd venituri pe care le-ar putea obtine - e adevarat, cu ceva cheltuieli in plus -, iar pe de alta pierd mult si la capitolul imagine, intrucat asa-zisii recuperatori obisnuiesc sa se recomande ca sunand in numele bancii X sau Y, si nu in numele SRL-ului pentru care lucreaza.
In acest context, n-ar fi deloc rau ca BNR sa preia initiativa reglementarii cesiunii de creante catre asemenea vehicule si sa contribuie activ la reglementarea cadrului in care acestea isi desfasoara activitatea.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
