Practica la nivel european arata ca exista destul de multe banci centrale care si-au asumat protectia consumatorilor de servicii bancare, in ciuda unui potential conflict de interese intre supravegherea bancara prudentiala si protectia consumatorilor.
Pana acum, consumatorii romani se obisnuisera cu ideea ca BNR protejeaza in special deponentii prin politicile de supraveghere bancara, iar posesorii de credite ar cam trebui sa aiba singuri grija de ei din perspectiva Bancii Centrale, asa cum le sugera recent, in cadrul unui eveniment, Guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Ajutorul pentru cei cu credite si care s-au confruntat cu abuzuri de-a lungul timpului a venit doar din partea ANPC, respectiv a justitiei.
La finalul anului trecut, Guvernatorul Isarescu transmitea Parlamentului intr-o scrisoare, intr-un context mai larg ce presupunea acordarea unui aviz pe un proiect de lege, ca la nivelul Bancii Nationale a Romaniei au fost elaborate propuneri legislative prin care competentele de protectie a consumatorilor de servicii financiar-bancare sa fie preluate de banca centrala de la ANPC.
”Prin acest demers se urmareste preluarea de catre banca centrala a atributiilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor in ceea ce priveste produsele si serviciile financiar-bancare furnizate de entitatile aflate in aria de competenta a Bancii Nationale a Romaniei, potrivit cadrului legal in vigoare, fara a modifica pe fond continutul sau modul de exercitare a acestor competente. Propunerile legislative, astfel formulate, urmeaza sa fie comunicate initiatorului legislativ, in vederea promovarii proiectului de act normativ pentru a fi supus dezbaterii parlamentare”, se arata in respectiva scrisoare.
Subiectul a facut ceva valva la vremea sa, cu o pozitie transanta din partea conducerii ANPC, care declara ca dorinta de preluare a atributiilor legate de protectia consumatorilor de servicii financiare arata ca institutia „isi face treaba bine si deranjeaza anumite grupuri de interese”, iar apoi a cazut intr-un con de umbra.
Intre timp, a existat o actiune in forta a ANPC vizand sanctionarea mai multor banci pentru modul de intocmire a scadentarului la credite (unele banci obtinand suspendarea ordinului de sanctionare in justitie intre timp), iar tema a revenit in actualitate la mijlocul lunii septembrie, odata cu conferinta „Rolul bancilor centrale in economiile contemporane: dincolo de stabilitatea preturilor”, organizata la sediul BNR.
Ocazie cu care Guvernatorul a subliniat doua motive pentru care bancherii centrali au ajuns la concluzia ca este mai bine ca protectia consumatorilor de credite sa intre in atributiile bancilor centrale-nu exista profesionisti mai buni decat la banca centrala unde ajung toate informatiile si in al doilea rand „e mai bine sa se certe lumea sub acelasi acoperis”.
„De fapt, eu cand cedez, ca veteran, si spun «Uite, putem sa luam si functia asta, de protectie a consumatorului» cu motivul ca poate e mai bine ca sub acelasi acoperis sa asiguram aceasta complementaritate, nu pentru motivul ca n-ar fi conflictuale, ca ar fi numai complementare, ca nu sunt. Cel de la supraveghere-ca, ce, ii schimbam functia? -spune: «Ia banii inapoi!, Credite neperformante, cat mai jos!», Du-te peste clientul care eventual iti spune ca nu e protejat-dar stii precis ca nu e protejat? Stii precis ca nu vrea sa plateasca onorarea obligatiilor? Care sunt dovezile? Numai ca plange? Numai ca si-a angajat un camp mediatic si face galagie in presa? Dar sub acelasi acoperis intr-adevar pot sa fie complementare”, explica Mugur Isarescu, citat de adevarul.ro.
Cum se petrec lucrurile la nivel european?
Banca Centrala Europeana are un site dedicat supravegherii bancare (bankingsupervision.europa.eu), iar cine navigheaza pe acesta gaseste si referiri la protectia consumatorilor, care se pot dovedi utile in identificarea ariilor de competenta.
„Protectia consumatorilor si combaterea spalarii banilor nu se numara printre responsabilitatile BCE si, prin urmare, raman in sfera de actiune a autoritatilor nationale de supraveghere. Daca nu esti multumit(a) de banca ta, contacteaza direct aceasta banca sau transmite reclamatia autoritatii nationale relevante”, se arata pe site si exista
o lista in care sunt trecute in revista autoritatile competente in protectia consumatorilor de servicii financiare in 21 de state membre din zona euro (plus Bulgaria).
Astfel, autoritati independente de protectie a consumatorilor gasim in Austria (Finanzmarktaufsicht), Belgia (Autorité des services et marchés financiers/Autoriteit voor Financiële Diensten en Markten), Bulgaria (Comisia pentru Protectia Consumatorului), Cipru (Competition and Consumer Protection Service si The Financial Ombudsman of the Republic of Cyprus), Estonia (Finantsinspektsioon), Finlanda (Finanssivalvonta), Franta (Autorité de contrôle prudentiel et de résolution), Germania (Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht), Luxemburg (Commission de Surveillance du Secteur Financier), Malta (Malta Financial Services Authority).
Consumatorii nemultumiti de serviciile bancare sunt indemnati sa se adrese bancilor centrale in Spania, Slovenia, Slovacia, Portugalia, Olanda, Lituania, Grecia, Italia, Croatia.
Un caz aparte este in Letonia, unde sunt mentionate atat banca centrala cat si autoritatea de protectie a consumatorilor.
Pentru tarile care nu sunt in zona euro, sursa de inspiratie a reprezentat-o site-ul Autoritatii Bancare Europene (EBA).
Ca si in cazul anterior, ni se furnizeaza
date despre autoritatile competente in chestiuni legate de protectia consumatorilor de servicii bancare in statele europene existand in unele cazuri doua sau chiar trei organisme distincte implicate.
Dintre tarile din zona non-euro, Ungaria lasa protectia consumatorilor in sarcina bancii centrale, Polonia are o autoritate de supraveghere financiara (KNF), similara ASF, si un oficiu pentru concurenta si protectia consumatorilor (UOKiK), in Cehia se ocupa banca centrala si oficiul comertului, in Danemarca exista o comisie pentru solutionarea sesizarilor din zona financiara si o autoritate (Finanstilsynet) care are in grija stabilitatea financiara, in Norvegia regasim de asemenea o versiune a Finanstilsynet si o autoritate pentru protectia consumatorilor, in Slovacia exista o triada-Ministerul Finantelor, banca centrala si o autoritate similara oficiului comertului, etc.
Dupa cum se vede din analiza celor doua surse de informare, lucrurile sunt destul de echilibrat impartite in UE intre bancile centrale si autoritatile independente de protectie a consumatorilor la nivel national, fiind modele variate in statele membre UE.
In final, legislatorii, daca vor dori sa abordeze problema si in Romania, ar trebui sa se raporteze atat la diferitele modele din spatiul UE, cat si la experienta din Romania si la situatiile in care, pe modelul actual, autoritatea de supraveghere a tinut mai degraba partea bancilor in dauna consumatorilor la discutarea unor initiative legislative (a se vedea de pilda discutiile pe marginea adoptarii legii darii in plata).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
