BNR a majorat dobanda de politica monetara la 3%, o miscare care se va reflecta imediat in valorile Robor si, cu o intarziere de cateva luni, dar probabil cu o amplitudine mai redusa, si in valorile indicatorului IRCC.
Lupta bancilor centrale cu inflatia, care se dovedeste un fenomen global, a inceput cu strategii si viteze diferite.
Daca piata muncii din SUA permite ajustari mai rapide, iar cresterile de dobanda au demarat, in zona euro Banca Centrala Europeana se arata inca reticenta in a creste costurile imprumuturilor pentru a incetini inflatia, economia regiunii dand inca semne de fragilitate.
Insa in vreme ce media zonei euro ramane la 0%, exista tari europene care merg inca pe dobanzi negative de politica monetara: Elvetia -0,75% si Danemarca -0,6%.
In zona noastra, Romania se afla oricum in coada listei tarilor care au majorat dobanda de politica monetara (Ungaria are deja dobanda de politica monetara la 4,4%, Polonia la 3,5% iar Cehia la 5%).
Costul creditelor va fi pus sub presiune tot anul
Asteptarile analistilor converg spre majorari viitoare ale dobanzii de politica monetara din partea BNR, tinta pentru acest an fiind in jurul valorii de 4%, iar indicii pietei monetare vor reflecta acest lucru deci si costurile creditelor vor fi majorate.
Robor la 3 luni de pilda a avut o valoare de 4,62% pe 5 aprilie, data la care BNR a decis o noua majorare a creditelor, si urcase la 4,68% pe 6 aprilie.
Cei care au creditele legate de Robor vor ingloba repede aceste noutati in costul ratelor, cei care se raporteaza la IRCC in calculul ratelor vor primi ajustari atenuate (de pilda valorile IRCC au fost cu 0,65 pp mai mici in trimestrul al patrulea din 2021 raportat la media Robor la 3 luni in aceeasi perioada) si decalate in timp (minim 3 luni).
Din acest motiv, se recomanda ca cei care au inca algoritmul de calcul al ratelor legat de Robor sa faca demersuri pentru ca acest indicator sa fie inlocuit de IRCC.
Dobanzile la depozite cresc, dar nu in acelasi ritm precum la credite
Dobanzile la titlurile de stat continua sa creasca cu pasi mici iar cele la certificatele disponibile in aprilie prin Trezorerii si Posta (programul Tezaur) au randamente de 4,8% pe an la maturitatea de 12 luni si 5,8% la 36 luni.
In martie, dobanzile oferite erau de 4,5% la un an, 5,05% la 3 ani si 5,4% la 5 ani.
Si dobanzile bancare la termen se misca. De remarcat, de pilda, oferta TBI Bank, care ofera pana la 6% pe an (4.65% la 6 luni, 5% la 12 luni, 5,50% la 24 luni, 6% la 36 luni). Si Banca Romaneasca a lansat o oferta speciala valabila pana pe 13 mai, prin care ofera 4,5% la 6 luni, 4,75% la un an si 5% la 2 ani, insa doar pentru banii noi care intra in banca. Pentru cei care au banii deja in banca, dobanzile remunerate sunt semnificativ mai reduse-3,20% la 6 luni, 3,75% la un an si 4,25% la depozitele pe 2 ani.
Este de asteptat ca pe masura ce o parte dintre debitori vor avea probleme la plata ratelor si bancile vor trebui sa constituie provizioane, dorinta de a bonifica mai bine depozitele la termen va creste odata cu nevoia de resurse suplimentare.
Inflatia va oferi tot mai multe vesti proaste
In conditiile in care sanctiunile la adresa Rusiei sporesc, iar discutiile privind blocarea importurilor energetice sunt tot mai aprinse, preturile la gaze si petrol au spatiu de manevra in sus. Ca si cele la cereale, pe fondul scaderii ofertei (Rusia, Ucraina, Belarus si Kazahstan aduna impreuna 40% din productia de grau).
Nu ne vom bucura prea mult deci de dobanzile mai mari la depozite, in conditiile in care inflatia ar putea fi mai mereu cu un pas inainte.
De pilda, inflatia din zona euro a fost de 7,5% in martie, iar dobanzile la euro sunt mai peste tot minuscule (de pilda, intre 0-0,5% pe an in bancile romanesti la depozitele la termen, statul oferind in jur de 2% pentru certificatele de trezorerie in euro).
Iar dobanzile in lei, chiar si cu 4,8% pe an, net, precum in oferta Tezaur din aprilie la 12 luni, raman semnificativ sub inflatia de 8,5% din februarie.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
