Francul elvetian se apreciaza, din nou, in raport cu leul, la doi ani de la explozia din 15 ianuarie 2015, si revine peste pragul de 4,2 lei/franc. Cei care s-au imprumutat in franci elvetieni in anii 2006-2008 nu beneficiaza nici in ziua de azi de vreun sprijin de la autoritatile romane pentru reducerea poverii legate de majorarea masiva a costului la credite ca urmare a dublarii francului fata de leu.
Banca Nationala a Romaniei a anuntat luni un curs de 4,2031 lei/franc, cu 1,73 bani mai mare fata de 4,1858 lei/franc, in sedinta precedenta.
In urma cu doi ani, francul a castigat, intr-o singura sedinta, aproape 60 de bani in fata leului, de la 3,7415 lei/franc la 4,3287 lei/franc, in urma deciziei a Bancii Nationale a Elvetiei de a renunta la pragul de apreciere de 1,2 franci/euro instituit in timpul crizei financiare pentru a stavili aprecierea monedei nationale.
Moneda elvetiana si-a mai continuat o vreme ascensiunea, pana la un maxim de 4,5817 lei/franc, atins in 23 ianuarie al aceluia si an, iar ulterior a revenit pe scadere, dar niciodata nu a mai revenit sub pragul de 4 lei/franc. In prezent, moneda elvetiana fluctueaza in jurul valorii de 4,2 lei/franc.
Clientii imprumutati in moneda elvetiana au fost puternic loviti de aceasta evolutie, avand in vedere ca, dupa aprecierea brusca, cursul de schimb leu/franc a ajuns la un nivel dublu fata de valoarea din momentul semnarii contractului de credit (in jur de 1,8 - 2,2 lei/franc in perioada de 2006 - 2008).
Decizia CCR, asteptata pe 18 ianuarie
Inca de atunci, debitorii au primit promisiuni de la autoritati in privinta reglementarii unor solutii care sa duca la reducerea poverii cu care acestia s-au confruntat ca urmare a deprecierii masive a leului in fata francului.
Insa abia dupa aproape doi ani Parlamentul a adoptat Legea privind conversia creditelor din franci in lei la cursul istoric.
Dar actul normativ a fost imediat contestat de Guvern la Curtea Constitutionala, pe motiv ca daca ar fi retroactiv, ar incalca principiul securitatii juridice si al nediscriminarii, dar si pentru ca ar avea deficiente calitative.
La randul lor, magistratii Curtii Constitutionale au amanat pronuntarea pe aceasta sesizare pana pe 18 ianuarie 2017. Astfel, este posibil ca peste doua zile sa avem o pozitie a CCR pe aceasta Lege, dar pana la aparitia motivarii si, implicit a unei solutii concrete pentru debitori, ar mai putea sa dureze cateva luni.
In interesul debitorilor actioneaza doar Banca Elvetiei
Pana atunci, ceva vesti bune pentru debitorii in franci vin doar de la Banca Nationala a Elvetiei (SNB), cara a anuntat, recent, ca va mentine ratele negative ale dobanzilor pentru a preveni aprecierea excesiva a francului.
Un reprezentant al institutiei, citat de presa internationala, a declarat ca interventia pe pietele valutare reprezinta o parte integrata din abordarea Bancii Elvetiei menita sa tina sub control aprecierea francului elvetian..
In decembrie, institutia a decis sa mentina nemodificata dobanda de baza, in linie cu estimarile analistilor, si si-a mentinut disponibilitatea de a interveni pe pietele valutare daca va fi necesar.
SNB utilizeaza dobanzile negative cumulate cu achizitiile de valuta pentru a slabi francul si a proteja exporturile spre zona euro, cel mai mare partener comercial al Elvetiei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
