Modificarea dobanzii de politica monetara saptamana trecuta, de la 5,5% la 6,25%, nu s-a mai resimtit asupra dobanzilor din piata interbancara, indicele Robor la 6 luni avand fluctuatii nesemnificative dupa anuntul BNR.
Desi estimarile majoritatii analistilor convergeau spre o crestere a dobanzii de politica monetara cu 0,5 pp, BNR a luat prin surprindere piata, urcand o treapta mai sus, la 6,25%.
Este totusi cea mai mica dobanda de politica monetara din regiune, avand in vedere ca in momentul in care BNR majora dobanda de la 5,5% la 6,25% in Ungaria aveam deja o dobanda de politica monetara de 13%, in Cehia de 7% si in Polonia de 6,75%.
Spre bucuria debitorilor care sunt inca legati de ROBOR, in ciuda sfaturilor primite pe diverse canale de la expertii in eduatie financiara, ROBOR la 6 luni a ramas deocamdata neimpresionat de decizia BNR din 5 octombrie, astfel incat pe 6 octombrie urcase de la 8,09% la 8,11% iar pe 7 octombrie era la 8,12%. Similar, ROBOR la 3 luni avansase de la 7,92% pe 5 octombrie la 7,96% pe 7 octombrie.
O crestere a dobanzii de politica monetara cu 0,75 pp care sa genereze doar un avans de 0,03-0,04 pp pe indicii pietei interbancare poate fi explicata in doua moduri.
In primul rand, piata s-a miscat mult inaintea BNR, iar dobanzile sunt mult mai mari si acum decat dobanda de politica monetara a bancii centrale, astfel incat era normal ca ritmul de avans sa fie acum incetinit, cu atat mai mult cu cat la inceputul lunii august Guvernatorul certa bancherii remarcand cum ”bancile au cam sarit calul cu indicele Robor”.
In al doilea rand, sa nu uitam ca bancile incep sa priveasca cu ingrijorare la scaderea puterii de cumparare a debitorilor si la modul in care s-ar putea reflecta asta in ritmicitatea platii ratelor, iar dobanzile in crestere la credite nu ajuta prea mult.
Asta in contextul discutiei despre evolutia ROBOR, urmand ca in viitor si cei care au creditele legate de IRCC (imprumuturi acordate dupa luna mai 2019 sau cei care au facut trecerea de la ROBOR) urmand sa simta din ianuarie o noua majorare a valorii indicelui.
Astfel, dupa ce din octombrie 2022 IRCC a urcat de la 2,65% la 4,05%, la inceputul noului an vom avea o noua crestere, valoarea IRCC urmand sa se plaseze in jurul a 5,7%.
Oricum, IRCC ramane sub ROBOR, explicatia acestui decalaj fiind data de structura indicelui IRCC (medie pentru toate scadentele, in vreme ce ROBOR-ul luat in calcul de banci este pentru scadentele mai lungi) si de faptul ca IRCC reprezinta o medie a tranzactiilor, in vreme ce ROBOR este o medie a cotatiilor.
Daca prudenta este cuvantul de ordine acum in materie de creditare, in contextul dobanzilor in crestere (se recomanda asumarea unui grad cat mai redus de indatorare), pe partea de economismire lucrurile incep sa arate mai bine.
In comunicatul transmis de BNR dupa ultima decizie de politica monetara se gaseste un pasaj ce reprezinta o invitatie explicita pentru banci pentru a stimula mai bine economsirea.
“Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile”.
De altfel, in ultimele saptamani stirile care vin dispre banci contin cu precadere majorari de dobanzi la depozitele la termen sau oferte pentru produse de economisire, tot mai tintite spre clientii noi sau pentru sumele noi ale clientilor vechi (pentru a incuraja atragerea de noi fonduri si nu doar migrarea celor vechi intre diferite scadente si randamente).
Pentru a afla care sunt cele mai bune oferte bancare pentru depozitele la termen consultati
comparatorul Conso.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
