Legea privind darea in plata este, din nou, amanata deliberat de catre senatori, acuza initiatorul actului normativ, deputatul Daniel Zamfir. Intre timp, senatorii au primit si un punct de vedere de la Consiliul Superior la Magistraturii, care, insa are caracter consultativ.
Initiatorul Legii spune ca textul ar fi trebuit sa intre in dezbatere in plenul Senatului la inceputul acestei saptamani, insa nu a trecut inca de Biroul Permanent. Mai mult, Zamfir sustine ca viceguvernatorul Bogdan Olteanu a ”inrosit telefoanele” senatorilor pentru a-i convinge sa sustina introducerea de plafoane in textul legii.
”Este clar ca senatorii intarzie din nou aprobarea acestui proiect de lege, pentru ca bancile sa-si poata spune si saptamana aceasta opiniile. Aflu de la colegi ca viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu a inrosit telefoanele senatorilor, cerandu-le sa sustina amendantele BNR pe care vor sa le prezinte in plenul Senatului”, a scris Zamfir pe pagina sa de Facebook.
Intre timp, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) s-au exprimat pe marginea Legii darii in plata, la cererea Senatului, emitand un punct de vedere cu statut consultativ.
Printre altele, magistratii CSM apreciaza ca este posibil ca un demers redus pentru solutionarea contestatiilor sa produca disfunctionalitati in activitatea instantelor de judecata. De asemenea, potrivit reprezentantilor Consiliului, Comisia care a analizat cererea Senatului a apreciat ca trebuie rezolvata, in acord cu principiul constitutional al neretroactivitatii legii, problema contractelor de credit incheiate anterior intrarii in vigoare a legii. In plus, Comisia a retinut ca schimbarea obiectului prestatiei stabilite printr-un contract nu se poate realiza in afara acordului de vointa al partilor.
”Concluzia exprimata se fundamenteaza, in esenta, pe argumente juridice care au in vedere ca plata, ca modalitate de executare a obligatiilor, presupune in primul rand executarea prestatiei la care debitorul s-a obligat fata de creditor, creditorul neputand fi obligat sa primeasca alt lucru decat acela pe care debitorul il datoreaza”, se subliniaza in pozitia CSM.
Florin Citu: Daca nu exista Prima Casa, tinerii ar fi avut acces la case mai ieftine
In ceea ce priveste propunerile inaintate de BNR, si anume ca legea sa se aplice in viitor, doar cazurilor sociale, imobilele vizate sa fie numai casele in care debitorii sau rudele acestora pana la gradul al doilea locuiesc, valoarea creditului sa fi fost de maxim 150.000 de euro la momentul acordarii, Programul Prima Casa sa fie exclus din lege, initiatorul legii spune ca aceste propuneri sunt "total inacceptabile" pentru ca fac legea inutila.
La randul sau, analistul economic Florin Citu a postat pe pagina sa de Facebook un comentariu legat de programul Prima Casa si la solicitarea BNR de excludere a acestuia de sub influenta legii privind darea in plata. "Acest program reprezinta o subventie directa de la stat pentru piata imobliara dar si pentru banci. Prin acest program, statul, si noi implicit, ne asumam un risc legat de piata imobiliara, dar, si mai important, ne asumam un risc fata de debitorii tineri despre care nu stim nimic. Mesajul oficial (n.r. al BNR) suna cam asa: «acest program le permite tinerilor sa-si achizitioneze o casa. Fara acest program - ne spun oficialii bancii centrale -, tinerii nu si-ar mai putea vedea acest vis implinit». Chiar asa?”, se intreaba Florin Citu.
Potrivit acestuia, in cazul in care nu exista Prima Casa, care reprezinta peste 90% din portofoliul de credite ipotecare in vigoare, piata imobiliara nu ar fi fost sustinuta de credite, iar preturile ar fi scazut, astfel ca tinerii si-ar fi permis locuinte mult mai ieftine, fara subventii de la stat.
”Nu ar trebui sa fie un secret pentru nimeni ca subventiile, prin transferul riscului asupra societatii, sustin risipa si comportamentul iresponsabil. (...) Dar daca nu exista aceasta subventie? In primul rand preturile pentru imobile ar fi scazut daca bancile nu ar fi creditat acest segement de populatie. Iar preturile mai mici ar fi permis tinerilor care vor sa-si achizitioneze o casa sa o faca in conditiile pietei. Cel mai important, riscul pietei imobiliare ar fi ramas impartit, asa cum este normal, intre cei care isi cumpara o casa si cei care le ofera creditul pentru aceasta tranzactie”, a mai scris Citu.
Bancile sunt protejate de legi, atunci cand au probleme financiare. Populatia nu!
Analistul citat se declara contrariat de faptul ca ”banca centrala sustine un program care subventioneaza o piata, creste preturile artificial, creste investitiile artificial si arunca un risc asupra intregii societati fara ca societatea sa aiba un cuvant de spus. Pe de alta parte, tot banca centrala vine si explica de ce adoptarea unei legi care introduce protectia debitorilor in fata creditorilor este nedreapta, pentru ca arunca un risc asupra finantatorilor bancilor (actionari, depozitari) fara ca acestia sa fie consultati. (...) Mai mult, banca centrala spune ca astfel de legi ar duce la disparitia subventiei din partea statului pentru piata imobiliara. Foarte bine. Este exact ce ar trebui sa ceara o banca centrala ingrijorata de macrostabilitate".
In plus, analistul citat mai spune ca, in 2016, singurii care nu sunt protejati de creditori sunt persoanele fizice. ”Statul si companiile (inclusiv bancile) au legi care le permit sa acumuleze arierate, se recalculeze datoriile, sa primeasca finantare in momente dificile”, mai scrie Florin Citu.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
