Consolidarea regimurilor de sanctiuni constituie unul dintre elementele-cheie ale reformei sectorului financiar pe plan international. Comisia Europeana a lansat o comunicare publica pe aceasta tema, pentru a primi punctele de vedere ale statelor membre si ale altor persoane sau grupuri interesate.
Liderii celor mai dezvoltate tari, grupate in G20, au convenit inca din 2008 asupra reformarii pietelor financiare, inclusiv in ceea ce priveste garantarea introducerii unui regim de sanctiuni adecvate. La nivelul Uniunii Europene, grupul de experti prezidat de Jacques de Larosiere, a ajuns in 2009 la urmatoarea concluzie: “Este esential ca atat in interiorul Uniunii Europene, cat si in exterior, toate organismele de supraveghere sa aiba capacitatea de a aplica regimuri de sanctionare stricte si suficient de convergente, cu efect de descurajare”.
In vederea aplicarii integrale a legislatiei Uniunii Europene, sanctiunile trebuie sa fie eficiente, proportionale si cu efect de descurajare. “Sanctiunile pot fi considerate eficiente daca asigura respectarea legislatiei comunitare, proportionale daca reflecta in mod adecvat gravitatea incalcarii si nu depasesc ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmarite si cu efect de descurajare daca sunt suficient de severe pentru a impiedica autorii incalcarii legislatiei sa repete aceeasi infractiune, precum si alti posibili autori de la a comite infractiuni similare”, considera Comisia Europeana.
Care sunt punctele slabe in prezent
Comisia Europeana considera ca “modul in care sunt concepute sanctiunile in unele state membre ridica semne de intrebare in ceea ce priveste eficienta, proportionalitatea si efectul lor de descurajare. Mai mult, exista divergente si la nivelul aplicarii lor. In unele state membre nu s-au aplicat sanctiuni de peste doi ani”.
Legislatiile nationale nu prevad intotdeauna anumite competente de sancionare, cum ar fi retragerea licentelor sau descalificarea/destituirea managerilor. “In sase state membre nu exista posibilitatea de retragere a autorizatiei in cazul incalcarii directivei privind abuzul de piata. Alte 15 state membre nu prevad descalificarea/destituirea echipei de management si/sau a organismului de supraveghere in cazurile de manipulare a pietei, in temeiul aceleiasi directive” se afirma in comunicarea Comisiei Europene.
De asemenea, s-a constatat ca o parte dintre legislatiile nationale nu prevad avertismente publice si publicarea sanctiunilor aplicate: “In cadrul directivei MiFID, 5 dintre statele membre nu prevad mustrari/avertismente publice, iar 7 dintre acestea nu prevad publicarea sanctiunilor. In sectorul asigurarilor, numai 14 autoritati de supraveghere publica sanctiunile in mod consecvent.”
O alta problema este reprezentata de nivelurile diferite ale amenzilor, care sunt prea scazute in unele state membre. In sectorul bancar, suma maxima a amenzilor prevazute in cazul unei incalcari este nelimitata sau variabila in 6 dintre statele membre, depaseste 1 milion de euro in 9 state si este sub 150.000 euro in 7 state membre.
In sectorul valorilor mobiliare, dintre cele 18 state membre care au prevazut amenzi administrative pentru incalcarea interdictiei privind utilizarile abuzive ale informatiilor confidentiale, 4 state membre prevad amenzi maxime in valoare de 200.000 euro, in timp ce numai 12 state membre prevad amenzi de cel putin 1 milion de euro.
Amenzile trebuie sa fie corespunzatoare si sa fie aplicate efectiv
“In urma incalcarii legislatiei din sectorul serviciilor financiare se pot realiza castiguri de mai multe milioane de euro, care depasesc nivelurile maxime ale amenzilor prevazute in unele state membre. In acest sector, in care un numar mare de potentiali contravenienti sunt institutii financiare transfrontaliere cu cifre de afaceri considerabile, sanctiunile in valoare de cateva mii de euro nu pot fi considerate a avea un efect suficient de descurajator”, se afirma in comunicarea Comisiei Europene.
De asemenea, Comisia Europeana a constatat ca unele autoritati competente nu pot aplica sanctiuni administrative atat persoanelor fizice, cat si celor juridice. Comisia afirma ca “in aceasta situatie, o persoana fizica (de exemplu, un director de banca) care poarta in esenta raspunderea pentru o incalcare nu poate fi descurajata sa continue sa incalce legislatia daca nu exista riscul de a fi sanctionata pentru comportamentul sau ilicit deoarece sanctiunile se aplica numai persoanelor juridice (de exemplu, numai bancii). Pe de alta parte, atunci cand o persoana fizica a comis o incalcare in beneficiul unei institutii financiare, este posibil ca sanctiunile aplicabile numai respectivei persoane sa nu aiba efect de descurajare suficient asupra institutiei financiare”.
Comisia Europeana a mai constatat si ca autoritatile competente din statele membre nu tin seama de aceleasi criterii la aplicarea sanctiunilor, ca exista divergente referitoare la natura (administrativa sau penala) a sanctiunilor din legislatiile nationale si ca nivelul de aplicare efectiva a sanctiunilor variaza de la un stat membru la altul.
“Pentru eficienta regimurilor in discutie, este esential ca, pe langa introducerea lor in mod adecvat in legislatia nationala sa se asigure faptul ca sanctiunile sunt efectiv aplicate atunci cand se dovedeste ca a avut loc o incalcare a reglementarilor in vigoare”, se arata in comunicarea Comisiei Europene.
Actiunile strategice propuse de Comisia Europeana
Comisia Europeana considera ca ar putea fi necesara o initiativa legislativa a Uniunii Europene de promovare a convergentei si de consolidare a regimurilor nationale de sanctiuni in sectorul serviciilor financiare. Comisia Europeana propune stabilirea unor standarde comune pe care statele membre sa le urmeze la elaborarea sanctiunilor administrative pentru incalcarea normelor privind serviciile financiare si la aplicarea sanctiunilor in sectorul serviciilor financiare. Mai mult, se poate avea in vedere si introducerea unor sanctiuni penale pentru cele mai grave incalcari ale legislatiei.
In acest sens, Comisia Europeana propune “introducerea unor dispozitii coerente in fiecare act legislativ, care sa indice pentru fiecare dispozitie fundamentala unul sau mai multe tipuri de sanctiuni administrative pe care autoritatile competente din toate statele membre trebuie sa le aiba la dispozitie in cazul incalcarii respectivei dispozitii”.
De asemenea, Comisia Europeana considera ca “autoritatile competente trebuie, de regula, sa aiba obligatia de a face publice sanctiunile aplicate”, iar in situatia in care publicarea sanctiunilor ar afecta grav pietele financiare, “autoritatile competente sa aiba obligatia de a publica sanctiunea pastrand anonimatul partii in cauza”.
Comisia Europeana considera ca pragurile de amenzi trebuie sa fie suficient de ridicate pentru a avea capacitatea de a descuraja orice tip de incalcare a legii. De asemenea, Comisia are in vedere “introducerea unor dispozitii adecvate care sa specifice faptul ca sanctiunile administrative sunt aplicabile tuturor persoanelor responsabile pentru incalcarea legii”, deci si persoanelor fizice responsabile si persoanelor juridice pentru care lucreaza persoanele fizice respective.
Toate partile interesate de aceasta comunicare publica pot gasi mai multe detalii la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2010/sanctions_en.htm si sunt invitate sa isi trimita punctele de vedere, pana pe 19 februarie 2011, la adresa de email: markt-sanctions-consultation@ec.europa.eu.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
