În condițiile în care volatilitatea a revenit pe piețele de capital odată cu războiul tarifelor vamale, am trecut în revistă strategiile posibile ale investitorilor locali cu Mihai Purcărea, CEO BRD AM.
Cum investițiile pe termen scurt sunt mai mereu un pariu riscant, cu atât mai mult cu cât incertitudinea este acum cuvântul la ordinea zilei, l-am întrebat pe reprezentantul BRD Asset Management care consideră că este categoria de active care ar putea performa cel mai bine în următorii 2-3 ani.
„Pe termen scurt și mediu este dificil să facem estimări rezonabile. Însă, pe un orizont mai lung, de peste 5-10 ani, istoria ne arată că investițiile în fonduri de acțiuni sau portofolii diversificate de acțiuni au cele mai bune șanse de performanță. Acest lucru este firesc: un acționar investește într-o afacere în speranța unui randament superior celui oferit de depozitele bancare sau titlurile de stat. În absența acestei perspective, o afacere nu poate rezista pe termen lung”, subliniază Purcărea.
În ceea ce privește tendințele momentului, în ultima perioadă se observă o orientare mai pronunțată către fondurile cu orizont de investiție scurt, în special cele care investesc preponderent în instrumente monetare, pe fondul unor corecții pe piețele de acțiuni.
Care ar fi portofoliul ideal pentru 2025 în funcție de profilul de risc?
„Cel mai important factor de avut în vedere atunci când investim este orizontul de timp, întrucât riscul variază semnificativ în funcție de acesta. Pe termen scurt, de exemplu un an, investițiile în acțiuni sunt volatile, în timp ce depozitele bancare sau titlurile de stat pe termen scurt sunt mai adecvate unui profil conservator”, spune Mihai Purcărea.
Acesta afirmă că, în cazul în care investitorul țintește obiective pe termen lung, cum ar fi economisirea pentru pensie, cu un orizont de 10–15 ani sau mai mult, riscul real poate proveni dintr-o strategie prea prudentă. În astfel de cazuri, expunerea excesivă pe depozite sau titluri de stat pe termen scurt poate duce la pierderea puterii de cumpărare, întrucât aceste plasamente nu reușesc adesea să țină pasul cu inflația—o tendință observată în ultimii ani atât pentru investițiile în euro, cât și în lei.
Fonduri mutuale clasice sau ETF-uri?
„Fondurile de tip ETF devin din ce în ce mai populare și în România, în special în rândul investitorilor tineri sau cu un comportament de tranzacționare mai activ. Totuși, nivelul activelor investite în fonduri de investiții – fie ele mutuale sau tranzacționate – este încă foarte redus comparativ cu piețele mature. Astfel, nu putem vorbi încă despre o concurență reală între cele două categorii. Mai degrabă, tendința este de migrare a resurselor dinspre produse tradiționale, precum depozitele, către soluții de investiții”, arată Purcărea.
Ca mod de alocare a banilor, există investitori care dispun de sume mai mari provenite din diverse surse și preferă investițiile punctuale. Totodată, un număr tot mai mare de clienți optează pentru investiții recurente prin programe dedicate, cum este PlanInvest.
Reținerea la sursă, un mare plus pentru investitori
„În ceea ce privește fiscalitatea, cel mai important aspect pentru industrie rămâne simplitatea procesului de raportare. Reținerea la sursă a impozitului pentru investițiile în fonduri a avut un impact pozitiv major, mai important decât creșterea recentă a impozitelor.
Este esențial ca migrarea clienților dinspre depozite bancare către fonduri să nu fie însoțită de o birocrație suplimentară. Având în vedere că reținerea la sursă era deja o practică uzuală în cazul depozitelor, standardizarea procesului pentru fondurile de investiții a sprijinit această tranziție”, afirmă CEO-ul BRD AM.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
