Ne aflăm în fața unui nou an și ne dorim cu toții să fie unul cum nu se poate mai bun, unul în care să realizăm tot ceea ce nu am reușit până acum, ba chiar și ceva în plus. Poate visurile multora au ca unitate de măsură banii, unul dintre laitmotivele actualelor generații. „Zeul ban”e atotputernic: că doar nu degeaba ne place să spunem:„sănătoși să fim, că restul putem cumpăra”!
Dar oare chiar așa este? Ne sunt suficiente buzunarele sau conturile pline atunci când nu vom mai putea ieși pe stradă, întrucât plămânii ne vor fi șfichiuiți de un aer irespirabil? Ce facem atunci? Ne echipăm ca astronauții pe lună, fugim în munți (lăsând deoparte, evident, și confortul adus de bani)?
Sau, pe termen mai lung: vom consuma bani la micul dejun, prânz și cină atunci când schimbările climatice vor limita dramatic hrana noastră cea de toate zilele (ar trebui să ne gândim dacă nu contribuie la aceasta și scoaterea terenurilor din circuitul agricol pentru a le dedica proiectelor de energie verde)? Sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem cu sinceritate și să acționăm în consecință.
Reflectând la cele descrise mai sus,apare în scenă termenul de sustenabilitate. Încercând o definiție, putem spune că acest termen se referă la un set de acțiuni care trebuie întreprinse de persoane în prezent, astfel încât să nu diminueze perspectivele viitoarelor persoane de a se bucura de niveluri de consum, avere, utilitate sau bunăstare, comparabile cu cele de care se bucură persoanele actuale. Mai simplu, să ne bucurăm astăzi consumând din resursele planetei fără a consuma atât de mult încât generațiile viitoare să nu își mai poată permite să aibă un nivel de trai similar cu al nostru.
Ușor de zis, greu de implementat. Pe hârtie, sună bine, în practică, e ceva mai complicat. Experții din cadrul Organizației Națiunilor Unite au întocmit un program cu 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Cât vor fi ele de fezabile și cum vor fi fi implementate, și mai ales cu ce resurse, rămâne de văzut. Un lucru e însă cert: dezvoltarea economică sustenabilă poate aduce beneficii pentru angajați, pentru companii și antreprenori și mai ales pentru mediul înconjurător.
Prin adoptarea practicilor de business sustenabile, antreprenorii și managerii își pot ajuta companiile să devină mai echitabile, mai eficiente și să atragă noi investitori: cei urmă sunt foarte atenți la practicile sustenabile atunci când decid să finanțeze o companie.
Definiția sustenabilității e aplicabilă atât persoanelor fizice cât și companiilor, și implicit sistemului bancar. Ba chiar mai mult, aș spune că cel din urmă trebuie să joace un rol esențial prin orientarea consumatorilor de produse financiare către cele sustenabile. Iar sustenabilitatea trebuie să apară din ce în ce mai des în programele de educație economico-financiară!
Lucrurile nu se mișcă în acest moment atât de rapid pe cât ne-am dori, pentru că nu e suficient să își dorească doar băncile: e necesar să simtă oportunitatea și piața, să existe și cerere. Muguri de speranță există: descoperim din diverse sondaje că în preferințele consumatorilor, factorul “sustenabilitate” se plasează din ce în ce mai sus, alături de preț, brand sau eficiența procesului de achiziție, în lista criteriilor de alegere a unui produs, fie el financiar, fie de orice alt tip.
Pe de altă parte, tot din sondaje vedem reticență la nivel de companii în a face prea rapid tranziția către produse sustenabile. Și nu le putem blama, întrucât sustenabilitatea, dincolo de beneficiile evidente pe termen mediu și lung, aduce costuri uriașe pe termen scurt. Iar gestionarea necorespunzătoare a situației poate deraia trenul cu 17 vagoane pus în mișcare de Organizația Națiunilor Unite.
Pentru un antreprenor, teoretic și practic, continuarea activității e legată de obținerea de profit: nu ai profit, „închizi prăvălia”! Închizi afacerea, concediezi oameni din propria companie, reduci activitatea furnizorilor tăi, dar și pe a celor care se ocupă de distribuirea produselor tale.
Dar de ce ai închide afacerea? Pentru că toate aceste costuri în creștere se vor reflecta în prețul final al bunurilor și serviciilor fabricate/prestate. Sunt destul de multe voci care susțin că o parte importantă a inflației începe să vină dinspre acest domeniu al înlocuirii produselor clasice cu cele sustenabile (impactul principal e din zona energiei). E capabilă economia globală să suțină veniturile populației și companiilor astfel încât să se ajungă la un echilibru? E o întrebare la care trebuie să se găsească foarte rapid un răspuns! Iar acesta nu trebuie căutat în niciun caz la cei care au pe linie trenul cu 17 vagoane!
Până la urmă, cheia de boltă ține de dozaj, de viteza cu care miști lucrurile. Sigur, am pierdut foarte mult timp, planeta exploatată necorespunzător nu mai are răbdare cu noi. Dar, dacă pedala de accelerație e ținută apăsată prea aproape de podea, nu ne garantează nimeni că nu vom face accidente.
Propun însă să fim optimiști, să facem tot ceea ce ține de noi pentru a contribui la acest concept de sustenabilitate, fără însă a friza absurdul și a pica în capcana unui populism deșănțat. Și, foarte important, să gândim lucrurile cu capul și mintea noastră, să ieșim din rând și să renunțăm la comportamentele de turmă! Indiferent care ar fi acestea!
Un 2024 cât mai plin de satisfacții să aveți! Și cât mai sustenabil!
