Prima notiune, primul termen la care am decis sa ma opresc este banalul CONTRACT si vasta sa intindere, de la intelegerile nescrise, gentlemen*s agreement, pana la cele mai complexe, cum ar fi contractele comerciale, cele de munca si nu in cele din urma cele bancare. Asadar, sa purcedem la drum!
CONTRACT – AGREEMENT – CONTRAT – VERTRAG
S-ar cuveni sa incep, pe metodologie clasica, dand o definitie – dar cui ii mai pasa azi de definitii? Asadar ma voi rezuma sa spun ca termenul de contract e asimilat unui acord, unei invoieli sau unei tocmeli, daca vreti!
Ce ne trebuie pentru a ajunge la o invoiala?
As zice ca in primul rand sunt necesare doua sau mai multe parti (subiectul contractului), care sa se puna de acord asupra unui lucru. In cazul contractului bancar avem pe de o parte banca si pe de alta parte clientul care ii trece pragul, fizic sau virtual.
Ce ne mai trebuie? Pai *obiectul* asupra caruia cei doi se inteleg. In cazul contractului bancar am avea cel putin doua situatii in clasica practica:
- pe de o parte incredintarea de catre o persoana a economiilor inspre pastrare, protejare si inmultire,
- pe de alta parte de luarea cu imprumut a unei sume de bani, atunci cand clientul face un credit.
Avem partile (subiectii), avem obiectul, ce ne mai trebuie? *Pretul* si/sau obligatiile asumate de cele doua parti. In cazul contractului bancar, vorbim de *pretul banilor*, care poarta denumirea de dobanda (nu intru in detalii, e subiectul altui articol). Consumatorii se pot regasi in relatia cu bancile in doua ipostaze – fie sunt ei cei care imprumuta banca, si atunci au calitatea de deponenti, fie sunt cei care se imprumuta de la banca, si atunci au calitatea de debitori.
Cum ia nastere acest *pret*, cum se creioneaza lista de obligatii? Printr-o punere fata in fata a cererii cu oferta, prin negocierea dintre partile implicate.
Sigur, o sa spuneti *mergeti Dvs si negociati cu banca, sa vedeti ce succes aveti*! Sa nu ne grabim cu verdictele: daca banca imi propune mie o rata a dobanzii care nu mi se pare avantajoasa, ce ma impiedica sa nu merg la alta banca, la alt finantator sau la alta institutie financiara, care sa imi investeasca banii mai bine? Si fac la fel si eu, si tu, si Ionel si Georgel: credeti ca banca nu va sesiza trendul si nu se va adapta cererilor noastre?
In functie de cat de multi sunt cei care reactioneaza si de cat de mare este impactul pe care il produc prin deciziile lor, exista sanse reale ca bancile sa recepteze semnalul si sa isi modifice oferta comerciala in beneficiul consumatorilor – fie ei deponenti, fie debitori.
Desigur, un contract trebuie sa aiba definit, de principiu, si un termen de executie: in cazul contractelor bancare, acesta variaza de la o zi, la zeci de ani, in cazul creditelor ipotecare.
Ce ar mai trebui sa stim despre contract?
Un lucru foarte important: odata ce l-am semnat, ne-am insusit niste drepturi (am tras niste foloase), dar ne-am asumat niste obligatii pe care trebuie sa le respectam pana la capat! O renegociere a acestora nu e posibila in principiu decat prin acordul ambelor parti sau prin schimbarea legislatiei care sta la baza contractului respectiv.
Insa desigur, in situatii exceptionale, se poate ajunge si la arbitrajul entitatilor de solutionare alternativa a litigiilor, cum este CSALB sau chiar in instanta, daca partile raman pe pozitii divergente.
Si as mai adauga cateva nuante importante: pe parcursul diligentelor de pana la semnarea contractului trebuie sa ne asiguram ca avem dreptul sa facem acest lucru. Revenind la speta bancara - nu am putea lua un credit angajand garantii care nu ne apartin cu adevarat, nu putem pune gaj o casa inchiriata sau una din care detinem doar o particica!
Pe de alta parte, la randul sau, banca nu trebuie sa ne ascunda informatii, asa cum sunt diferite alte costuri precum comisioane sau situatii penalizatoare, sa ne furnizeze toate informatiile si documentele cerute de lege inca din faza de informare pre-contractuala si sa ne explice toate riscurile implicate, pana ce functionarul bancar e convins ca semnam in deplina cunostinta de cauza. De asemenea, contractul nu trebuie sa contina clauze care ar putea fi declarate abuzive de instantele de judecata.
Primul contract a fost unul nescris
In final am sa revin un pic mai *plastic* asupra contractului: ne intalnim cu acesta de la varste fragede, chiar daca atunci poate ca nu ne dam seama.
Spre exemplu, cred ca prima forma de contract cu care m-am intalnit in viata mea, unul nescris, a fost cel incheiat cu tatal meu: pentru a-mi alunga dezinteresul manifestat in primii ani de scoala (plictisitori, avand in vedere ca stiam sa citesc si sa socotesc, inclusiv tabla inmultirii, cand am trecut prima data pragul clasei) am facut o invoiala.
Pentru fiecare nota de 10 cu care veneam in carnet, primeam 10 lei, dar orice medie de 9 imi aducea o penalizare de 20 de lei. Fiecare dintre parti si-a respectat cu sfintenie obligatiile asumate, desi tata a cam iesit *pe minus* (unul asumat, evident, dat fiind faptul ca scopul lui era sa ma motiveze).
Revenind la lucruri serioase, cu timpul, contractele au evoluat si ca grad de complexitate, si ca numar: contract de inchiriere, contract de munca, contract bancar, etc. Constanta pentru mine a fost doar dorinta de a duce la bun sfarsit orice contract incheiat, conform celor stabilite de comun acord cu cealalta parte implicata! Si, din fericire pentru mine, cel putin pana acum, am reusit!
