Andrei e un tanar inteligent, educat, absolvent al unei facultati tehnice: s-a angajat in urma cu un an la o companie de top si castiga relativ bine, pentru nivelul si experienta sa. Si-a mai luat si un job part-time si, una peste alta, veniturile sale nete se cifreaza, de la inceput si pana acum, la 5.000 de lei pe luna.
Fiind din provincie, si-a cumparat un apartament in Capitala, cu credit pe 30 de ani de la banca, si si-a luat si o masina, in leasing, cu care sa poata sa ajunga, din cand in cand, in localitatea sa natala. Ca si multi alti colegi de generatie, mananca sanatos, face sport, e pasionat de tehnologie si gadgeturi. Una peste alta, din cei 5.000 de lei castigati, 4.500 de lei se duc pe cheltuielile lunare, iar 500 de lei sunt banii pe care isi permite sa ii puna deoparte (potentiale economii).
Oare de ce simte ca nu ii mai ajung banii?
A trecut un an de cind a inceput munca: banii castigati de la cele doua joburi (in termeni economici, VENITUL NOMINAL), au ramas aceiasi: 5.000 de lei pe luna. Numai ca, luna de luna, el simte ca nu prea ii mai ajung: cheltuielile sale lunare, cu ratele si traiul de zi cu zi, au crescut. Acum, abia de ii mai raman 50 de lei pe luna de pus deoparte. Oare ce s-a intamplat?
Aude si el, ca noi toti, ca inflatia e cea care ii *mananca* luna de luna, o importanta parte dintre banii castigati cu mult efort si multe ore de munca. Dar ce o fi aceea INFLATIE si de unde o fi aparut asa, pe nepusa masa?
Sa spunem pentru inceput ca ea a fost prezenta in viata noastra zi de zi, luna de luna, an de an: doar ca, atunci cand avea valori mici, aproape ca nu o luam in seama. Incercand sa simplificam pe cat se poate definitiile din dictionarele economice, putem spune ca inflatia reprezenta cresterea generalizata a preturilor.
Altfel spus, in cazul in care Andrei cheltuia in luna iunie a anului trecut 4.500 de lei pentru a se intretine, iar in iunie anul acesta, pastrand aceleasi categorii de cheltuieli, plateste 4.950, diferenta provine din cresterile de preturi ale diferitelor bunuri si servicii utilizate (adica din inflatie).
Cum masuram inflatia?
Inflatia este masurata procentual, cu ajutorul indicatorului numit rata inflatiei. Cum s-ar calcula ea in cazul lui Andrei? Simplu: daca cheltuielile au crescut de la 4500 la 4950, aritmetic, avem o crestere de 10% ((4950-4500)*100/4500)! Deci rata inflatiei, in cazul lui Andrei, ar fi de 10%!
Ce a facut inflatia cu veniturile lui Andrei? Le-a micsorat, le-a scazut puterea de cumparare. Cu venitul sau nominal de 5.000 de lei, astazi el nu mai poate cumpara aceeasi cantitate de bunuri si servicii precum in urma cu un an! Sau, altfel spus, cei 5.000 de lei din iulie 2021 nu mai au aceeasi valoare cu cei din iulie 2022! Valoarea lor nominala e aceeasi, insa valoarea reala (ceea ce poti face cu ei) a scazut!
La nivel national, lucrurile nu sunt la fel de simple, dar tiparul este urmatorul. Rata inflatiei este calculata de catre Institutul National de Statistica pe un cos mediu de consum. Un astfel de cos include produsele si serviciile pe care le achizitioneaza/consuma, in general, romanul de rand. Rata inflatiei ne arata cu cat au crescut aceste preturi de la o luna la alta sau de la un an la altul!
O sa ma intrebati de ce apare INFLATIA sau de ce cresc preturile? In orice economie de piata, pretul este rezultatul confruntarii dintre cerere si oferta. Daca mai multe persoane vor un produs, iar producatorul nu poate livra numarul de produse cerut de piata, fiecare dintre noi va fi dispus sa achite mai mult pentru a avea acel produs cit mai repede!
Nu as omite din explicatii nici cauza ce tine de bani (masa monetara): daca intr-o economie ritmul in care se introduc in circulatie bani e mai mare decit cel al bunurilor si serviciilor produse, in mod evident cererea pentru bunuri si servicii va creste si, implicit, preturile se vor mari!
Cum ma protejez de efectele inflatiei?
Cum il influenteaza inflatia pe Andrei? Am spune, la o prima vedere, ca ii micsoreaza venitul real (adica il face sa cumpere, cu aceeasi bani, mai putine produse si servicii). Foarte corect! Dar nu trebuie sa ne oprim aici: Andrei are si un credit si o rata de leasing – sa zicem, in total 2.250 de lei. Deci, si anul trecut, in iulie, si anul acesta, in iulie, Andrei a platit rate tot de 2.250 de lei (creditul imobiliar e cu rata fixa in primii cinci ani, leasingul e si el cu rata fixa lunara).
Dar, extrapoland ceea ce spuneam mai sus, cei 2.250 de lei primiti in iulie 2021 de banca si compania de leasing care l-au creditat pe Andrei nu mai au aceeasi valoare cu cei 2250 de lei din urma cu un an. Putem spune ca Andrei a iesit in castig, pe aceasta cale? Sigur ca DA! Si la fel de corect e sa spunem ca inflatia il avantajeaza pe cel care are datorii de achitat si il dezavantajeaza pe creditor!
Revenind la veniturile lui Andrei: spuneam ca lui ii mai raman ceva bani pe care ii poate pune deoparte, dupa ce isi achita toate cheltuielile legate de traiul lunar. Ce va trebui sa faca Andrei? Sa gaseasca o solutie de pastrare, astfel incit sa le conserve valoarea. Daca ii tine la sertar, dupa cum spuneam, el va pierde: pe exemplul nostru, la o rata a inflatiei de 10% rezulta o devalorizare de 10%! Deci, in principiu, va trebui sa caute o varianta de investire care sa ii asigure o rata a dobanzii cat mai aproape de 10%.
Solutia cea mai indemana pentru Andrei ar fi sa mearga la banca si sa faca un depozit. Intrebarea e: pot bancile sa urce ratele dobanzilor atat de sus incat sa acopere rata inflatiei? Uneori, DA, alteori, NU. Banca nu face altceva decit sa redistribuie banii - ii ia de la cei care ii au in exces si ii da catre cei care au nevoie de ei. Fiecare operatiune, evident, presupune un pret, numit rata dobanzii.
Concret, banca ia bani de cei care vin sa faca depozite si le plateste acestora o dobanda. Tot ea da acesti bani sub forma de credite si incaseaza, la randul ei, o dobanda. Ce s-ar intampla daca rata dobanazii platite celor care aduc bani ar urca prea repede? Banca ar trebui sa mareasca si dobanzile la credite! Altfel spus, dacă Andrei ar primi azi 10% rata a dobanzii la un depozit, procent care acopera inflatia, atunci cand se termina perioada de rate fixe, va plati, la randul sau, rate mai mari!
In atari conditii, Andrei va trebui or sa se multumeasca, pentru un timp, cu limitarea pierderii, or sa isi asume o doza mai mare de risc si sa mearga catre alte variante de investire: certificate de trezorerie, fonduri de investitii si pensii, piata de capital, etc. Dar despre toate acestea vom vorbi in urmatorul material de la BANCHEREZA!
