Necesitatea de a gasi o solutie pentru Grecia a adus de urgenta sefii de state si de guverne din zona euro la Bruxelles. In final, s-a decis sa se acopere integral deficitul de finantare printr-un imprumut de 109 miliarde euro acordat impreuna cu FMI pana in 2014, la care se va adauga si contributia sectorului privat, de 50 miliarde euro.
Sefii de state si guverne din zona euro s-au reunit la Bruxelles pentru un summit de urgenta, pentru a se pune de acord asupra unei solutii ce ar trebui macar sa minimizeze efectele datoriilor prea mari ale Greciei asupra altor economii europene vulnerabile.
“Suntem de acord să sprijinim un nou program pentru Grecia si, alaturi de FMI si de contributia voluntara a sectorului privat, sa acoperim integral deficitul de finantare”, este
declaratia oficiala a sefilor de state si guverne la finalul summitului.
Grecia va beneficia de imprumuturi prin Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara (FESF), fondul de salavare al statelor cu probleme financiare din zona euro, cu dobanzi de 3,5% in prezent.
De asemenea, sefii de state au decis sa extinda pana la limita maxima posibila scadenta viitoarelor imprumuturi FESF acordate Greciei, de la cea actuala de 7 ani si jumatate la pana la o perioada cuprinsa intre minimum 15 ani si maximum 30 ani, cu o perioada de gratie de 10 ani.
In plus, si pentru creditele in derulare, se doreste extinderea substantiala a scadentelor actuale.
Bancile vor contribui cu inca 50 miliarde euro
Sectorul financiar si-a manifestat disponibilitatea de a sprijini Grecia pe baza de voluntariat, prin intermediul unei game intregi de optiuni care sa consolideze stabilitatea economiei elene. Contributia neta a sectorului privat este estimata la 37 de miliarde de euro.
In plus, un program de rascumpărare a datoriei Greciei va contribui cu alte 12,6 miliarde de euro, ceea ce va ridica totalul ajutorului acordat grecilor la 50 de miliarde de euro. Pentru perioada 2011-2019, contributia neta totala a implicarii sectorului privat este estimata la 106 miliarde de euro.
Cu o zi inainte de luarea deciziilor la nivelul sefilor tuturor statelor din zona euro, principalele doua puteri economice din regiune, Franta si Germania, au avut o intalnire de peste 7 ore. Liderii celor doua state aveau viziuni diferite asupra modului de salvare a Greciei si implicit a zonei euro, dar in final, urgenta situatiei a dus la atingerea unui compromis.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost principala sustinatoare a unei politici de reesalonare a datoriilor Greciei si de implicare a sectorului privat in finantarea partiala a deficitului tarii.
Allianz, unul dintre principalii investitori privati ce detine obligatiuni grecesti, a declarat ca este de acord cu diminuarea unui procent de 30% din suma ce ar trebui recuperata, cu conditia ca restul datoriei sa fie transformata in bonduri europene.
Optiunea nu era insa agreata de Franta si nici de Banca Centrala Europeana, care considerau ca acest lucru ar putea declansa o criza bancara europeana, care ar afecta puternic Spania si Italia si chiar ar pune in pericol solvabilitatea BCE.
Bancile scapa momentan de taxare
O a treia solutie pentru finantarea deficitului Greciei era obtinerea de fonduri direct din mediul privat, in special de la sectorul bancar, prin instituirea unei taxe generalizate pe tranzactiile bancare. Ideea prinsese din ce in ce mai mult contur inainte de summit, dar nu a mai fost adoptata.
De altfel, sectorul bancar este considerat principalul vinovat pentru criza in care a intrat Uniunea Europeana. Autoritatile europene amintesc si de sustinerea financiara acordata unor banci, din bugetele de stat, pentru a evita colapsul, ajutor care acum ar trebui “rambursat”.
Astfel de taxe au fost deja adoptate in mai multe tari din cadrul UE, in diverse forme.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
