In 2007, procesul dezinflationist aproape ca ia o pauza. Rata inflatiei este prognozata sa se situeze la finele acestui an la numai 4,6%, dupa ce in 2006 s-a produs o scadere peste asteptari. Principalul risc pentru atingerea tintei de inflatie a devenit cresterea salariilor intr-o masura mai mare decat productivitatea muncii.
Obiectivul BNR pentru acest an este ca inflatia sa coboare la 4%. Propriile prognoze arata insa ca vom asista la o crestere a preturilor cu 4,6% in perioada decembrie 2006-decembrie 2007. Situatia nu este prea placuta pentru banca centrale deoarece aceasta cifra indica aproape o stopare a dezinflatiei. Anul trecut, cresterea preturilor a fost de 4,87%, ceea ce inseamna ca in 2007 nu se prea mai fac progrese. In aceste conditii, noul obiectiv al bancii centrale a devenit “consolidarea dezinflatiei”.
Continuarea ritmului din trecut este impiedicata de majorarile programate la preturile administrate, cresterea accizelor, dar si de faptul ca aprecierea monedei nationale nu mai poate avansa la fel de mult ca anul trecut pentru a tine presiunile inflationiste in frau. In plus, cresterea deficitului de cont curent – estimat a se situa la 10,5% din PIB in 2006 – ridica problema sustenabilitatii actualului nivel al cursul de schimb. Mai mult, dobanzile nu mai pot fi mentinute la niveluri inalte pentru contracara excesul de cerere deoarece capitalurile speculative tatoneaza din nou piata interna. Succesul repurtat in 2006 de catre BNR s-a datorat si faptului ca preturile la produsele agricole au avut un ritm de crestere extrem de mic, iar unele chiar au scazut. Situatia nu se mai repeta si in acest an, astfel ca dezinflatia intampina o problema in plus.
Principalul risc inflationist in acest an il reprezinta, in opinia BNR, cresterea salariilor intr-un ritm mai rapid decat productivitatea muncii. Lista este completata cu abaterile de la politica fiscala, evolutia preturilor la produsele alimentare si a preturilor internationale la petrol si gaze naturale.
Riscul ca imprumuturile bancare sa contribuie la alimentarea inflatiei s-a diminuat, insa nu indeajuns de mult pentru ca banca centrala sa renunte la masurile de limitare a creditarii. Expansiunea imprumuturilor pentru populatie poate sa genereze efecte inflationiste si in perioada urmatoare, se arata in Raportul asupra inflatiei. In plus, este posibil ca populatia sa-si reintensifice apelul la credite si sa slabeasca din nou economisirea, in ipoteza in care anumite cheltuieli de consum au fost deliberat amanate pana dupa momentul integrarii.
Un alt risc identificat este posibila revigorare a creditelor in valuta, ca urmare a eliminarii de la 1 ianuarie 2007 a limitelor impuse institutiilor de credit la acordarea imprumuturilor in moneda straina. BNR mizeaza ca reducerea dobanzii de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale va atenua acest efect. Scenariul pe care il vede banca centrala este urmatorul : institutiile de credit vor diminua la randul lor dobanzile la creditele in lei, astfel ca se va comprima diferenta de cost dintre un imprumut in moneda nationala si unul in valuta, iar clientii vor prefera tot mai mult finantarile in lei.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
