Inflatia a inceput recent sa dea semne de stagnare, iar in scurt timp este de asteptat ca ea sa mearga in jos. Coborarea nu va fi insa una rapida. Banca centrala a refacut prognozele si se asteapta ca inflatia sa revina la valori mai mici de 4% doar din trimestrul II din 2010, cu 9 luni mai tarziu decat se estima ultima oara.
In iunie a.c., rata anuala a inflatiei s-a situat la 8,61%, mentinandu-se in ultimele luni la un nivel relativ constant. BNR apreciaza ca asistam la o stopare a inflatiei. Aceasta s-a dublat in ultimele 12 luni – de la mai putin de 4% in iunie 2007 la peste 8% in prezent.
Prin urmare, sunt sanse bune ca, in sfarsit, seria de crestere a dobanzilor la lei sa inceteze. Rata dobanzii a fost folosita de BNR pentru a contracara presiunile inflationiste, fiind majorata de la 7% la 10,25%.
Iar, cum inflatia da acum semne de calmare, acest lucru inseamna ca dobanzile ar putea cel putin stagna la niveluri actuale.
Guvernatorul Mugur Isarescu a precizat ca banca centrala a urmarit prin politica monetara sa mentina o rata reala a dobanzii de 2-3 puncte procentuale. In limbaj obisnuit, acesta este nivelul cu care dobanda de politica monetara trebuie sa devanseze inflatia pentru a stopa cresterea preturilor.
Astfel, dobanzile vor incepe sa scada, doar dupa ce inflatia isi va relua coborarea. Din pacate, aceasta va fi mai lenta decat se estima initial. BNR a anuntat ca inflatia prognozata pentru sfarsitul lui 2008 s-a majorat de 6% la 6,6%, iar cea pentru 2009 – de la 3,5% la 4,2%.
In schimb, revenirea inflatiei la valori mai mici de 4% se va produce de-abia in trimestrul II din 2010 si nu in trimestrul III din 2009, cum BNR estima in urma cu 3 luni.
Salariile sperie banca centrala
Revizuirea a fost cauzata, in principal, de ritmul inalt de crestere economica, dar si de majorarile semnificative ale salariilor si pensiilor. Ambii factori au contribuit la formarea unui exces de cerere – sau output gap pozitiv, conform terminologiei de specialitate. Cand cererea creste si oferta nu se modifica, preturile se umfla.
« De doi an prognozam inchiderea gap-ului pozitiv si tot nu se intampla », afirma Mugur Isarescu, subliniind ca aceasta este una dintre cauzele fundamentale ale inflatiei de la noi.
In viziunea BNR, principalul risc pentru ca inflatia se deraieze de la ultima prognoza il reprezinta cresterile salariale peste productivitatea muncii. « Forta de munca se gaseste din ce in ce mai greu si solicita venituri tot mai mari », explica Isarescu motivul pentru care veniturile se majoreaza. Acest lucru salta costurile de productie ale intreprinderilor, care se transmit apoi in preturi. In plus, salariile mai mari amplifica cererea de consum, si asa exacerbata.
De asemenea, relaxarea politicii fiscale si deprecierea monedei nationale ar putea intarzia si mai mult dezinflatia.
Nu in ultimul rand, inflatia a devenit sensibila la evolutia pretului international al petrolului. Seful BNR a remarcat ca productia interna nu joaca rolul de tampon, iar pretul benzinei la pompa creste uneori chiar preventiv, inainte de scumpirea petrolului la bursele internationale.
In prognoza inflatiei, BNR a luat in calcul un pret de 140 de dolari pe baril, in conditiile in care piata petrolului este extrem de incerta, iar pretul poate evolua in orice directie.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
